România lucrului prost făcut. Oraş sufocat de datorii după un proiect care trebuia să modernizeze localitatea

Ministerul Mediului a anunţat în 2006 investiţii în valoare de 20 de milioane de euro în oraşul sibian Copşa Mică. Alocarea de bani a fost întreruptă în 2009, după care Primăria a fost dată în judecată de constructorii angajaţi pentru lucrările edilitare şi tocmai a pierdut primul proces. În total, Copşei Mici i se cer în instanţă daune de zece milioane de lei, cât bugetul pe un an întreg.

La robinetele locuinţelor din Copşa Mică nu a curs niciodată apă potabilă, reţeaua din oraş folosind apa industrială a vechiului combinat Sometra, intrat între timp în faliment. Tocmai de aceea, când Ministerul Mediului a anunţat alocarea celor 20 de milioane de euro pentru oraş, administraţia locală a şi demarat proiectarea unui nou sistem de alimentare cu apă şi de canalizare. Tot din cei 20 de milioane de euro au mai fost reabilitate faţadele şi acoperişurile clădirilor publice, măcinate de acizii poluării istorice, şi a fost creat un sistem de colectare selectivă a deşeurilor.

Banii de la Minister erau alocaţi Primăriei Copşa Mică în baza unei convenţii semnată între cele două entităţi în 2006. Potrivit regulilor din convenţia de finanţare care ar fi trebuit să se încheie în 2009, dar care a tot fost prelungită, Primăria Copşa Mică administra toate şantierele, prezenta Ministerului Mediului facturile pentru decontarea lucrărilor executate, iar banii intrau apoi în conturile Primăriei. Aceasta, în cel mult zece zile, trebuia să facă viramentul către constructori. „Dar undeva, foarte mic, scria că Ministerul nu poate fi tras la răspundere pentru nicio plată suplimentară. Noi n-am pus nimic la îndoială din acea convenţie“, spune primarul Tudor Mihalache.

La robinetele din Copşa Mică nu a curs niciodată apă potabilă FOTO Traian Deleanu

Câte-un pic, pic, pic

Proiectele pentru faţade şi deşeuri au fost implementate rapid, dar cel mai important proiect, prin care urmau să fie absorbiţi cei 20 de milioane de euro alocaţi Copşei Mici, era cel de apă şi canalizare, sistem care urma să deservească şi comunele învecinate, Axente Sever, Valea Viilor, Târnava şi Agârbiciu. În total, aproximativ 15.000 de oameni şi peste 70 de km de reţea.

Contractul pentru realizarea acestui sistem a fost atribuit prin licitaţie în februarie 2009 firmei sibiene Sca.Mo.Ter, pentru suma de aproximativ 36 de milioane de lei. Lucrările au început, dar din decembrie 2009, imediat după alegeri, finanţarea venită dinspre minister a început să fie tot mai greoaie. Facturile din partea constructorului au continuat să vină, dar banii de la Minister, nu. În decurs de un an, datoriile către firma constructoare au ajuns la peste 7,8 milioane de lei. „Am început corespondenţa cu constructorul, am cerut ca lucrarea să fie conservată, pricepeam că situaţia «e groasă». Dar constructorul nici nu voia să audă, că are contract, altfel ne dă în judecată şi ne ia banii. Aşa că am început cu petiţii. Şi am strâns deja vreo două sau trei kilograme de petiţii“, descrie Tudor Mihalache avansul proiectului. În ciuda petiţiilor şi a demersurilor, banii au venit „tot cu ţârăita“. Spre exemplu, în 2014, când valoarea facturilor restante depăşea cinci milioane de lei, suma alocată de Minister pentru întreg anul a fost de 36.356 de lei, din care s-au reţinut 3.635 de lei, garanţie. Iar pentru 2016, Direcţia generală de investiţii, achiziţii şi logistică din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a transmis Primăriei faptul că, pentru obiectivul „Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Copşa Mică“, „alocaţia bugetară este zero“.

Noul sistem de alimentare cu apă al oraşului ar fi trebuit să fie funcţional din 2009 FOTO Traian Deleanu

Unul dintre procese

În prezent, lucrările la sistemul de apă sunt oprite, firma constructoare a intrat în insolvenţă, avansul financiar al contractului fiind de aproximativ 50%. Facturile scadente au fost acoperite în 2015, dar pe rolul instanţelor au fost deschise mai multe procese pentru recuperarea daunelor pricinuite de întârzierile la plată şi pentru profitul nerealizat pe un alt contract.

Sistemul de apă a cărui finanţare este întreruptă vizează peste 15.000 de locuitori din Copşa Mică, dar şi din comunele învecinate FOTO Traian Deleanu

„Când am fost chemaţi pentru daune în instanţă, am arătat că nu este vina noastră şi am cerut să vină Ministerul Mediului în garanţie“, arată primarul. La Tribunalul Sibiu, Primăria Copşa Mică a câştigat, în sensul că instanţa a decis că daunele trebuie plătite de Minister, care se face vinovat de alocarea deficitară de fonduri. În acest proces, reprezentanţii Ministerului au invocat prevederea din convenţia de finanţare, referitoare la plăţile suplimentare: „În nicio circumstanţă şi din niciun motiv Ministerul nu poate fi tras la răspundere şi obligat la plata de daune interese pe durata implementării programelor, prin urmare nu va accepta nicio cerere de despăgubire sau plăţi suplimentare“. Judecătorul sibian însă a arătat că principalele obligaţii de plată cad în sarcina Ministerului. Prin urmare, instanţa decide în octombrie 2016 că nu de la Primăria Copşa Mică trebuie cerute daunele evaluate la 698.412 lei, ci de la Minister.

Totuşi Ministerul face recurs la Curtea de Apel Alba. Aici, completul decide cu totul altceva: Primăria trebuie să plătească daunele. „Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Oraşul Copşa Mică în contradictoriu cu chematul în garanţie Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor“, se arată în dispozitivul publicat pe site-ul instanţei, în urma hotărârii dată în 19 mai 2017.

Copşa Mică, oraş îngropat în datorii

Alte procese stau la rând

Pe lângă cei aproximativ 700.000 de lei pe care Primăria Copşa Mică îi are de plătit în urma deciziei de luna aceasta, administraţiei locale îi mai sunt cerute în alte procese daune totale de peste nouă milioane de lei. Oricum, chiar şi cei 700.000 de lei pierduţi deja pun probleme administraţiei din Copşa Mică. Sentinţa din 19 mai nu este încă executivă, fiind aşteptată motivarea acesteia. „Astăzi, dacă ne-ar fi poprite conturile, nu am mai lucra nimic în oraş şi tot nu ar fi suficient să acoperim această primă datorie. Niciun bec nu mai poţi schimba. Noi vom încerca acum să respectăm decizia instanţei de judecată, dar vrem să negociem plata eşalonată a datoriilor“, arată Paul Drăghiciu, managerul public al oraşului.

În afară de apa din magazine, locuitorii din Copşa Mică mai pot bea apa de la cişmelele amplasate prin oraş FOTO Traian Deleanu

Apă de la cişmele

Locuitorii oraşului beau apa cumpărată din magazine sau cea de la cişmelele amplasate pe domeniul public, cişmele conectate la fântâni de mare adâncime. Apa de la vechea reţea care intră în casele oamenilor este trecută doar printr-un proces de clorinare, dar nu e potabilă. „Eu niciodată n-am prins când se putea bea apă de la robinet. O să mor şi tot aşa“, ridică din umeri un localnic de 56 de ani.