Cum devine o comună destinaţie turistică: aproape 100.000 de euro, bani nerambursabili, obţinuţi pentru promovare şi dezvoltare
0
„Cine se gândeşte numai la locul unde trebuie să ajungă îşi strică plăcerea călătoriei”. Acest citat al lui Friedrich Rückert, poet german şi profesor de limbi orientale, este crezul comunei Axente Sever din judeţul Sibiu, care vrea să fie descoperită la pas.
O comună cu multă încărcătură istorică, tradiţii şi obiceiuri, în Axente Sever au fost implementate în ultimii 3 ani câteva proiecte de promovare turistică, toate în valoare de aproape 100.000 de euro, bani nerambursabili.
Axente Sever se află în nordul judeţului Sibiu, în inima Transilvaniei, comuna cuprinzând şi satele aparţinătoare Agârbiciu şi Şoala. În ultimii ani, profitând de existenţa fondurilor europene, primăria, dar şi asociaţii independente s-au gândit că cele trei sate sunt prea interesante ca să stea uitate undeva pe harta României şi au pornit în căutarea căilor de promovare. Dar nu numai pentru turiştii străini sau din alte judeţe, dar inclusiv pentru oamenii din localitate.
„Pe urmele lui Ioan Axente Sever”
În anul 2015 a fost finalizat proiectul întitulat sugestiv „Pe urmele lui Ioan Axente Sever” - cum altfel să cunoşti o localitate dacă nu porneşti de la originea denumirii. Proiectul a fost pus în practică prin intermediul Grupului de Acţiune Locală „Podişul Mediaşului”.
„Ideea e mai veche şi se leagă de preocupările mele privind Ecomuzeul Regional Sibiu (o asociaţie ce promovează patrimoniul material şi imaterial), în contextul actual în care - chiar dacă declarativ toţi factorii interesaţi conservă patrimoniul - în fapt nu se întâmplă nimic deosebit (puţine clădiri monument istoric se reabilitează, muzeele sibiene locale sunt depozite de bunuri…). Un circuit turistic sau un traseu de vizitare reprezintă o modalitate de descoperire a unei localităţi, necesară dar nu suficientă! Fiecare localitate are o identitate - în multe cazuri nedefinită - ce poate şi trebuie pusă în valoare”, spune Marius Halmaghi, cel care a consiliat primăria comunei Axente Sever, ce a îmbrăţişat ideea şi proiectul.
FOTO povestisasesti.wordpress.com/
Aşadar, cine a fost Ioan Axente Sever şi de ce localitatea îi poartă numele. Una dintre cele mai cunoscute personalităţi româneşti din podişul Târnavelor, Ioan Axente, supranumit Sever, s-a născut la 15 aprilie 1821 în satul Frâua (azi Axente Sever). A fost profesor de limba latină şi română, remarcându-se în Revoluţia de la 1848 ca un veritabil conducător militar şi politic. Chiar dacă reprezintă o figură emblematică a Panteonului Naţional Românesc (componentă a patrimoniului imaterial) este insuficient cunoscută atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. „Faptul că - la un moment dat - comunitatea a îmbrăţişat ideea adopţiei numelui de „Axente Sever”, schimbând numele de „Frâua” (în perioada interbelică) reprezintă un anume nivel de maturitate în evoluţia satului, dar nu suficient, noile generaţii moştenind doar numele localităţii nu şi toate elementele şi argumentele ce au determinat acea rebotezare de localitate! Proiectul a avut ca scop atât promovarea imaginii marelui revoluţionar paşoptist, cât şi a moştenirii milenare a acestui ţinut!”, spune Marius Halmaghi.
Ce trebuie să ştie turiştii despre comuna Axente Sever
Că este o comună frumoasă şi cu un patrimoniu material şi imaterial de invidiat, aici fiind singura biserică fortificată în care se poate dormi şi vizita un muzeu al comunităţii. Este o comună simbol a revoluţiei de la 1848, reprezentativă pentru Ţara Vinului de pe Târnave!
Primăria comunei crede că valoarea adăugată a proiectului se defineşte prin prisma unor obiective generale: crearea de noi locuri de muncă şi implicit reducerea şomajului, reducerea depopulării şi a migraţiei populaţiei active, stabilizarea forţei de muncă, creşterea nivelului de trai, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, dezvoltarea spiritului şi culturii antreprenoriale, dezvoltarea infrastructurii locale, dar şi încurajarea unor activităţi sau meserii tradiţionale etc. „Scopul este ca oamenii şi comunităţile să înveţe să lucreze împreună, să se autogestioneze şi să se dezvolte prin propriile eforturi, cultivând valorile tradiţionale ale comunităţilor locale (respectul reciproc, cinstea, demnitatea umană etc.)”, spune primarul Marius Grecu.
Denumirea comunei „Axente Sever” apare în documente din 22 noiembrie 1933, înlocuind vechea „Frâua”, conform monografiilor locale. Tradiţia locală păstrează însă multe legende privind numele vechi al satului. Se spune că la colonizarea saşilor sătucul de români se numea „Muiereşti”, iar ei l-au rebotezat în „Frauendorf”. Versiunea maghiară - Asszonyfalva sau „satul sfintelor femei” - este atribuit unei legende prin care pe locul bisericii fortificate ar fi existat o mănăstire românească de maici, satul numindu-se „satul maicilor”.
Traseul
Traseul propriu-zis al proiectului „Pe urmele lui Ioan Axente Sever” înseamnă marcarea fiecărei străzi: sunt amplasate săgeţi indicatoare de localizare cu numele străzii sau de orientare cu direcţia unui obiectiv turistic apropiat. Practic, toţi turiştii sosiţi în localitate vor putea să se orienteze lejer şi să cunoască istoria locului. Indiferent cu ce tip de transport trec prin localitate, tren, maşină, căruţă, bicicletă, turiştii pot să se orienteze după numele străzii şi hărţile celor trei sate Axente Sever, Agârbiciu şi Şoala. Mai mult decât atât, textele de pa panourile de informare sunt scrie în patru limbi - română, engleză, franceză şi germană. „Localnicii, dar şi turiştii străini pot descoperi istoria locului, istoria unui monument, a unui eveniment, a unei tradiţii etc. Au fost identificate toate locurile cu potenţial turistic - bisericile, instituţiile publice, locurile de belvedere, cimitirele, locurile de popas - în filigorii, locurile memoriale, principalele locuri legate de meşteşuguri etc.”, explică Halmaghi. În fiecare localitate din cele trei ale comunei au fost amenjate info-kiosk-uri, precum şi editate materiale de promovare (albume, micromonografii, pliante, vederi).
Traseul tematic din comună putea la fel de bine să se numească „Pe urmele lui Ion Agârbiceanu”, celebrul scriitor fiind originar din Agârbiciu. Ecomuzeul promovează în localităţile fondatoare arhitectura tradiţională şi modul de viaţă al locuitorilor. „Aici, traseul este marcat strict prin localităţi, nu şi prin gospodăriile oamenilor. Traseul promovează locuri publice, accesibile pietonal (pentru uliţele înguste) şi aduce în memoria tuturor aspecte din tradiţiile şi ocupaţiile vechi ale satelor (conceptul de Ţara Vinului, vecinătăţile, ciurda satului etc.). Multe se păstrează şi acum, dar la o scară mai redusă, fiind în pericol de dispariţie”, precizează Marius Halmaghi.
Proiectul „Pe urmele lui Ioan Axente Sever” a avut un buget de 37.699 euro.
Trebuie să menţionăm că pe lângă proiectul „Pe urmele lui Ioan Axente Sever” în comună au mai fost implementate şi altele, care la fel promovează localitatea. Unul dintre ele - „Promovarea comunei Axente Sever ca destinaţie turistică” - a fost elaborat de Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Transilvania Mea şi a avut un buget de aproape 7.500 de euro. Este vorba despre elaborarea unui site exclusiv dedicat comunei – visitaxente.ro. Aici pot fi găsite informaţii generale despre istoria comunei, cadrul natural, populaţia, dar şi scurte date despre cultura şi tradiţia localnicilor. Sunt descrise principalele obiective turistice, incluzând bisericile evanghelice, cele ortodoxe, dar şi Muzeul Sătesc Axente Sever.
Muzeul Sătesc Axente Sever FOTO visitaxente.ro
Un alt proiect a fost elaborat de asemenea de autorităţile locale se numeşte „Păstrarea tradiţiilor locale în comuna Axente Sever prin dotarea căminului cultural Şoala”. Astfel, acesta s-a îndreptat spre unul din satele comunei, câştigând peste 34.000 de euro valoare nerambursabilă de la Uniunea Europeană.
Mai puţin ţine de turism, dar un al treilea proiect câştigat de Axente Sever ţine de achiziţia unor echipamente pentru stingerea incendiilor, cu o valoare nerambursabilă de aproape 27.000 de euro. Astfel, şansele intervenţiei în cazul unor incendii sunt mult mai mari.
Şi asta nu e tot: Conform proiectului de buget al anului 2018, banii alocaţi investiţiilor se vor consuma pe asfaltarea a patru străzi - aproximativ 600 de mii de lei -, se vor amenaja două parcuri, se vor realiza branşamente la apă şi se va construi o sală de sport cu o capacitate de maxim 400 de locuri, la intrarea în Agârbiciu, dinspre Axente Sever.
Primarul comunei, Marius Grecu, spune că aceste proiecte europene a adus mai mulţi turişti în localitate, dar şi mai mulţi bani. „Se simte acest lucru chiar şi prin faptul că tot mai mulţi bani vin din achitarea pentru parcare - în centrul satului Axente Sever a fost amenjată o parcare cu plată undeopresc maşinile şi autocarele cu turişti”.
Majoritatea turiştilor sunt orientaţi spre obiectivul numărul 1 din vechile sate săseşti - biserica fortificată. Autocarele care opresc în drum spre Mediaş sau Sighişoara sunt îndrumate să vadă aceste biserici. Pe lângă acestea, există multe alte locuri ce merită văzute şi promovate, în fiecare localitate oferta turistică fiind mult mai bogată şi diversificată. În prezent ţine numai de locuitori modul în care vor reuşi să profite de promovarea localităţii lor.
Se încarcă comentariile...
