Cine este Ion Ariton, fostul ministru al Economiei pentru care senatorii din comisia juridică au dat aviz favorabil pentru începerea urmăririi penale
0
De numele fostului ministru al Economiei, sibianul Ion Ariton, se leagă o serie de scandaluri mai vechi, din perioada în care acesta era la Sibiu.
Cel mai cunoscut este cel din anul 2002, şi vizează perioada în care fostul ministru era director comercial al Petrom Sibiu. „Ariton a fost cercetat într-un dosar în care, după mai bine de doi ani, s-a dictat neînceperea urmăririi penale. Se crede că scandalul a fost iscat în urma presiunilor politice ale liderilor PSD veniţi la putere în acea perioadă. În gestiunea Petrom Sibiu a fost descoperită o gaură de 10 miliarde de lei, la sfârşitul lunii ianuarie 2002, în urma unui inventar de predare-primire declanşat de moartea subită a gestionarului-şef. Atunci s-au descoperit mai multe nereguli în gestiunea depozitului de carburanţi. Ariton a primit o penalizare de 10 la sută din salariu şi s-a solicitat o anchetă a politiei, care a găsit o gaură iniţială de 10 miliarde de lei, care, ulterior, a fost stabilită de procurorii sibieni doar la 7 miliarde”, scria cotidianul Obiectiv în ianuarie 2002, citat de www.turnulsfatului.ro. Dosarul a fost ulterior închis, fostul ministru fiind găsit nevinovat.
Potrivit hotnews.ro, dosarul a fost instrumentat de actualul procuror şef al DNA, Codruţa Kovesi, în perioada în care acesata era procuror la Sibiu.
Un alt scandal legat de numele fostului ministru datează din anul 2008, când presa tabloidă a scris că acesta s-ar fi luat la bătaie cu un coleg de partid. „Rezultatele slabe în alegeri pot provoca discuţii sau certuri, dar liderul PD-L Sibiu, Ion Ariton, se pare că a mers chiar mai departe. În noaptea de luni spre marţi, cei care se aflau la terenurile de tenis din parcul Sub Arini din Sibiu au fost martorii unei bătăi în toată regula, aplicată de Ariton "subalternului" său pe linie politică, Cristian Bicher, preşedintele organizaţiei municipale a PD-L. Ariton se pare că-i reproşa rezultatele slabe obţinute de PD-L în alegerile locale de la Sibiu. De fapt, nici Ariton nu stă mai bine, întrucât el a pierdut preşedinţia Consiliului Judeţean Sibiu. Ariton a trecut de la ceartă la bătaie şi i-a "administrat" doi pumni în plină figură lui Bicher, care putea s-o păţească şi mai rău, dacă nu sărea lumea să-i despartă”, scria în luna iunie 2008 cotidianul cancan.ro. Cei doi au negat ulterior incidentul.
Ariton şi soţia sa sunt naşii de cununie ai fiicei fostului primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, condamnat definitiv pentru infracţiuni de corupţie. ”Eu şi cu Mircia ne ştim de mulţi ani. Nunta a fost un eveniment organizat excelent şi impecabil. Nici nu putea să fie altfel la nunta fiicei prietenului meu. Noi ne cunoaştem din timpul studenţiei şi am rămas prieteni, aşa că am acceptat invitaţia ca eu şi soţia mea să fim naşii fiicei lui. A fost o nuntă frumoasă din toate punctele de vedere”, declara Ariton în septembrie 2008, citat de sibianul.gandul.info.
Ariton a fost prefect al Sibiului între 2005 şi 2007, iar în 2008 a pierdut în faţa lui Martin Bottesch (FDGR) cursa pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Sibiu. Este la al doilea mandat de senator, şi a fost Ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în guvernul Boc II. Între 2008 şi 2013 a condus organizaţia judeţeană Sibiu a Partidului Democrat Liberal.
Potrivit ultimei declaraţii de avere postată pe site-ul Senatului, ion Ariton deţine un apartament în Sibiu, moştenit, şi, împreună cu soţia, un teren şi o casă de vacanţă în Sebeşu de Sus şi o casă de locuit în Sibiu. Ariton mai are un autoturism Mercedes fabricat în 2008 şi acţiuni al S.C. Carpatica S.A. Acesta a încasat în anul 2013, pentru activitatea de senator, suma totală de 58.908 lei, iar soţia sa, medic de familie, a avut în acelaşi an un venit total de 69.382 de lei.
Acuzaţii în dosarul "Gala Bute"
DNA a solicitat luni începerea urmăririi penale faţă de Ion Ariton în dosarul "Gala Bute", acesta fiind acuzat de procurori de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit.
”Cererea referitoare la efectuarea urmăririi penale are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
1. Infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu
În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute.
În condiţiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., care a fost şi beneficiarul real al sponsorizărilor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994. Astfel, potrivit art. 3 alin. 2 din actul normativ menţionat, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.
Deşi beneficiarul real al sponsorizărilor a fost S.C. Europlus Computers S.R.L. (care deţinea exclusivitatea organizării şi care a încasat toate veniturile galei), a fost folosită Federaţia Română de Box pentru a evita dispoziţiile imperative ale Legii nr. 32/1994 şi a crea aparenţa că este susţinută activitatea unei persoane juridice fără scop patrimonial. În acest context, suma totală de 1.742.830 RON care ar fi făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menţionate.
Din probele administrate a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenţiei ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat. Totodată, suma are natura unui folos nejustificat obţinut de Obreja Rudel, în condiţiile în care sponsorizarea galei era interzisă de lege. Fondurile obţinute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condiţiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. Europlus Computers S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului Obreja Rudel.
2. Infracţiunea de folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit
Pentru a determina reprezentanţii companiilor să adopte conduita menţionată anterior, Ariton Ion şi-a folosit autoritatea şi influenţa derivată din funcţiile de ministru al Economiei, senator şi preşedinte al filialei judeţene Sibiu a unui partid aflat la acel moment la guvernare. Ministerul Economiei este o persoană juridică fără scop patrimonial, iar companiile respective se aflau în subordinea acestuia.
Totodată, funcţia de conducere deţinută în cadrul partidului aflat la guvernare permitea influenţarea numirii directorilor companiilor cu capital majoritar de stat. Prin folosirea autorităţii şi influenţei, Ariton Ion a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 lei în patrimoniul S.C. Europlus Computers S.R.L”, arată DNA.
Vă mai recomandăm:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat sentinţa definitivă în cazul comisarului şef Răzvan Prislopeanu, cel care în anul 2012 s-a urcat băut la volan după care a provocat un accident rutier.
Clanurile interlope ale Sibiului. Dosarul grupării Lenis, în instanţă de aproape 5 ani
Dosarul celei mai mari grupări de crimă organizată destructurată în ultimii ani la Sibiu se judecă la Tribunalul Alba de aproape 5 ani.
Daniel Cioabă, regele romilor din România, amendă penală într-un dosar de evaziune fiscală
Daniel Cioabă şi femeia cu care acesta străieşte, Simeria Radu, au primit o amendă penală de 13.000 de lei şi au de plătit statului 66.092 de lei într-un dosar de evaziune fiscală. Decizia nu este definitivă.
Se încarcă comentariile...
