Satu Mare între oraşul mic burghez din perioada comunismului şi  noua burghezie din orânduirea aşa zis capitalistă

Satu Mare între oraşul mic burghez din perioada comunismului şi  noua burghezie din orânduirea aşa zis capitalistă

Satu Mare, între vechi si nou

Oraş cu vechi obârşii, Sătmarul a avut întotdeauna un aer aparte dat în mod sigur de convieţuirea în mod paşnic între români, maghiari, şvabi, evrei, slovaci şi ucrainieni. Oraşul de pe Someş a fost receptat chiar şi în perioada comunistă ca un burg mic burghez şi care şi-a păstrat chiar şi în anii ceauşişti un iz boem.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din păcate la 25 de ani de aşa zis capitalism românesc marele potenţial pe care-l avea şi-l are în continuare Sătmarul nu este pe deplin exploatat de edilii urbei şi aşa se face că în momentul de faţă oraşul şi-a pierdut mult din farmecul de altădată.

Totuşi la fel ca şi în majoritatea oraşelor din România vântul schimbării, care a venit după 1989 şi în Satu Mare, a adus transformări majore în toate sferele de activitate

Sam Mills de la o afacere de familie la bussines cu peste 50 de ţări

Unul din exemplele cele mai elocvente că se poate răzbi şi în lumea dură a economiei de piaţă chiar dacă ai pornit de jos şi chiar în anii de început ai capitalismului sălbatic din România este Grupul Sam Mills. Şi asta fără tot felul de aşa zise „inginerii financiare” sau alte combinaţii cu mai marii potentaţi ai vremii. În 1994, la Satu Mare, s-a născut o companie cu profil românesc, care avea să devină în câţiva ani lider al pieţei de morărit porumb din România. Obiectul de activitate a fost completat în anii următori cu ambalarea diferitelor produse, în principal a mălaiului şi cu producţia de paste făinoase. Strategia de extindere în zona Europei de Est a permis companiei Sam Mills să-şi întărească poziţia de lider şi să-şi crească constant cifra de afaceri.

“Am început cu o afacere mică, de familie, însă prin ambiţie şi perseverenţă compania a reuşit să dezvolte o gamă largă de produse fără gluten care momentan se distribuie în peste 50 de ţări din întreaga lume.Timpul s-a scurs, mediul de afaceri s-a schimbat dar noi am păstrat aceleaşi valori care stau la baza identităţii noastre: calitatea, inovaţia, ambiţia, perseverenţa şi iniţiativa. Pot să spun că la ora actuală am închegat o echipă tânără şi dinamică, de peste 200 de angajaţi”,ne spune Angela Bercean, cofondatoarea Grupului Sam Mills.

Cam aceeaşi poveste de succes o are şi firma Autonet unul din cei mai mari importatori de componente auto din România .Compania a fost fondată în 1996 şi a pornit la drum cu un mic spaţiu de depozitare şi două microbuze de transportat marfa,  iar în momentul de faţă are peste 40 de depozite la nivel naţional, dintre care patru în Bucureşti  şi a avut vânzări de peste 100 milioane euro în ultimii cinci ani.

 

Mijlocul anilor 2000 a fost Epoca de aur a supermarket-urilor

În mod sigur unul dintre aşa zisele câştiguri ale societăţii româneşti de după 1989 au fost apariţia supermarket-urilor.  Astăzi este practic şi comod să mergi la un colos de ăsta comercial şi să-ţi umpli coşul de cumpărături cu produse la care nici măcar nu îndrăzneai să visezi în perioada în care principalele alimente erau distribuite pe cartelă şi când o banală banană sau o portocală reprezentau maximum de  trufandale pe care le puteai obţine.

Apariţia majorităţii supermarket-urilor în Satu Mare coincid cu faptul că edil şef al Sătmarului era Iuliu Ilyes.

“Din capul locului trebuie să vă spun că nu am fost şi nu sunt nici acum adeptul supermarket-urilor chiar dacă majoritatea dintre ele au apărut în Satu Mare în timpul mandatului meu de primar. Sunt de părere că nu un primar aduce un supermarket în urbea lui. A trebuit să ne aliniem şi noi şi aici mă refer la România, la trendul ţărilor doritoare de intrare în UE, iar aducerea de mari companii din afară şi aici intră automat şi supermarketurile, a fost una din cerinţele vestului pentru ca noi să devenim ţară membră a Unităţii Europene. Plus că nu mă puteam opune la dezvoltarea lor dacă erau încadraţi urbanistic şi îndeplineau toate condiţiile pentru a putea concesiona terenuri” ne spune Ilyes.

Ex primarul îşi aminteşte că în perioada anilor 2003- 2007 supermarketurile au apărut la Satu Mare ca ciupercile după ploaie, însă odată cu venirea crizei economice avântul lor s-a stopat şi multe dintre lucrările la viitoarele conglomerate comerciale s-au oprit.

„Cel mai bun exemplu în acest sens este stoparea lucrărilor la Karefour-ul de pe Bulevardul Lucian Blaga care se dorea să fie cel mai imporant centru comercial din oraş. Cei mai câştigaţi în toată povestea asta şi chiar în general au fost proprietarii de pământ care şi-au vândut pământurile unde urmau să se construiască respectivele supermarketuri la bani frumoşi. Din ştirile mele peste 20 de milioane de euro au intrat în buzunarele acestor proprietari de pământuri însă din păcate doar o mică sumă a fost reînvestită în Satu Mare restul fiind depozitată în băncile din ţară şi străinătate sau investită în afaceri din afara Sătmarului” rememorează fostul edil.

Totuşi acesta nu contestă nici avantajele pe care le prezintă aceste centre comerciale deoarece ele crează o zonă îngrijită cu spaţii elegante, la intrarea în oraş, acolo unde sunt construite, plus că aduc şi bani la bugetul local, nu foarte mulţi ce-i drept, după cum crează şi câteva locuri de muncă pentru sătmăreni.

“ Lucrurile pozitive se opresc aici deoarece pe termen mediu şi lung acestea sunt păgubitoare pentru comercianţii locali, mici şi mijlocii, pe care efectiv îi sufocă şi-i conduc la faliment. Ca să nu mai spunem că mai mult din 70% din profit este scos din ţară” punctează Ilyes.

Mondiala, locul de unde se îmbrăca protipendada comunistă

Unul dintre brand-urile de renume ale Sătmarului a fost fabrica de îmbrăcăminte "Mondiala" cea mai importantã unitate care producea confecţii pentru femei din nordul României.
Actuala Societate comercialã MONDIALA S.A. Satu Mare îsi are rãdãcinile în cooperatia mestesugãreascã Cooperativa Croitorilor "Munca" înfiintatã în anul 1935, ce îsi schimbã în anul 1945 denumirea în Cooperativa croitorilor "Mondiala".

Cu un efectiv de 25 de muncitori, cooperativa cunoaşte an de an o dezvoltare semnificativã, atât în ceea ce priveste, productia, cât si ca numãr de angajati, ajungând în anul 1959 sã se încadreze din plin în fluxul industrial.

 Începând din anul 1960 când se marcheazã prima comandã de export constând în confectii pentru copii, fabrica "Mondiala" îsi câştigã un binemeritat prestigiu în afara hotarelor tãrii. An de an, odatã cu creşterea gamei de produse şi creşterea nivelului calitativ al acestora, se mãreşte producţia pentru export, în special articole pentru femei, numãrul ţãrilor cu care se colaboreazã depãşind cifra 10, printre care amintim: URSS, RDG, RFG, Franta, Belgia, Olanda, Anglia, Italia, Austria, SUA. Nu degeaba în acea perioadă majoritate nevestelor de ştabi de partid din întreaga ţară se îmbrăcau de aici.
În anul 1990 întreprinderea de confectii Mondiala se transformã în S.C. Mondiala S.A. cu capital integral de stat, în aceastã formã functionând pânã în anul 1995 când se privatizeazã.

În momentul de faţă productia societãtii Mondiala este în totalitate pentru export, partenerii cu care colaborează fiind firma Steilmann din Germania si unele firme din Anglia (Next, Trump, Karpelle).


 

Tinerii se “rupeau” în figuri în celebra Disco Nord şi-şi scuturau pletele prin crâşmele cu ştaif din oraş

Anii ’70-’80 au fost perioada de glorie a celebrei Disco Nord acolo unde se adunau creme-a la creme-ul tinerilor din Satu Mare şi în care domnişoarele care de care mai gătite veneau să-şi etaleze famecele în faţa junilor spilcuiţi. Disck Jokey  era faimosul Dick, cel care era socotit unul dintre cei mai buni DJ-ei din ţară şi care ştia într-un mod inimitabil să întreţină buna dispoziţie dar şi să pună cea mai în trend muzică a momentului.

Tinerii care doreau muzică live aveau de unde să aleagă, deoarece majoritatea crâşmelor cu ştaif din oraş aveau şi formaţie proprie. Unul dintre cei mai apreciaţi instrumentişti ai momentului era Mircea Deac, actualul manager al Şcolii Populare de Arte din Satu Mare.

„Localuri precum Dacia, Aurora, Mioriţa, Poiana Codrului, Luceafărul erau pline ochi seară de seară iar muzica live îi înflăcăra pe tinerii rockeri care veneau să mai asculte un remake de-a lui Santana, Beatles, Creedence Clearwater Revival ca să enumăr doar din câteva din trupele străine pe care le interpretam. Desigur că puneam în scenă şi muzică românească fiindcă aşa era modelul dar principalul era că toată lumea se simţea bine. Eu am început cu Arcis iar mai apoi am cântat în celebra Casino, trupă care înainte să vin eu, câştiga în 1984, Marele Premiu al Festivalului de Jazz de la Sibiu, o performanţă fabuloasă pentru muzica uşoară din Satu Mare. Dintre marile mele realizări cu trupa Casino se numără un loc întâi la Cântarea României, <ispravă> deloc de lepădat pentru acea perioadă. Mi-aduc aminte că mai cântam şi la Joia Tineretului, unde nu se consuma alcool ci doar sucuri, dar noi mai fentam şi ne aducea chelneriţa câte o „cafea îmbunătăţită” care consta într-o ceaşcă de coniac, rom sau bitter. “ rememorează Mircea Deac.

 

Aqua Star Satu Mare, locul preferat al sătmărenilor în petrecera timpului în aer liber

Locul unde sătmărenii preferă să-şi petreacă weekendurile, în special, în zilele toride de vară este complexul balnear Aqua Star, primul aqua park din regiune, înfiinţat în 2013 din fonduri europene.

Dacă până atunci sătmărenii mergeau spre staţiunile  balneoclimaterice din judeţele învecinate şi în special în cele din Ungaria odată cu construire acestui Aqua Park această “migraţie” a încetat. O demonstrează şi cifrele care arată că peste jumătate din cei 280 000 de turişti care vin anual la Aqua Park sunt sătmăreni.

“Am dorit să venim în sprijinul sătmărenilor de a nu mai trebui să plece în vecini pentru a putea să se relaxeze. Am profitat şi de faptul că aici avem ape termale cu nişte propietăţi curative excelente, apă care este extrasă din două puţuri, unul de 1300 m şi celălalt de 600 de metri. Punem la dispoziţia clienţilor 9 bazine din care 4 acoperite şi 5 afară. Avem trei tipuri de tobogane, terenuri de volei, de minifotbal, scenă în aer liber unde se desfăşoară tot felul de manifestări artistice, unităţi de alimentaţie publice, un restaurant interior, spaţii de joacă interioare. Piesele de rezistenţă ca să zic aşa sunt cele 7 saune: 2 finlandeze, 2 cu aburi, 2 infrasaune şi 1 salină. În afară de asta avem şi servicii de masaj, hidromasaj, hidrokinetoterapie în grup după cum dispunem şi de o bază de tratament cu fizioterapie, masaj, medic de specialitate, hidromasaj. Într-un cuvânt toate condiţiile pentru clienţii noştri care sunt atât sătmăreni cât şi din judeţele învecinate cu Satu Mare,” ne dezvăluie Barbara Zoltan, director executiv Aqua Park.

Tot de la Zoltan am aflat că toată investiţia s-a ridicat la 8,5 milioane de euro din fonduri europene din care 70% nerambursabili, pe program operaţional regional.

Radu Ciobanu, sculptor –„ România s-a transformat mult şi în bine”

Una dintre vocile importante ale societăţii civile sătmărene este sculptorull Radu Ciobanu, o voce acidă care spune lucrurilor pe nume. Braşovean la origini Ciobanu a fost încă de la început fermecat de oraşul care l-a adoptat foarte repede.

„ Am venit în Satu Mare în 1986 şi a fost dragoste la prima vedere cu acest orăşel micuţ, cochet, curat, cu o climă numai bună pentru mine, venit din frigurosul Braşov. Şi ca să-ţi spun mai plastic diferenţa dintre ce am trăit înainte de 1989 şi acuma îţi voi reda o întâmplare pe care am trăit-o pe propria-mi piele. În august 1989 am fost oprit şi legitimat, fiindcă aşa avea chef tovarăşul  miliţian, pe stada Bariţiu şi cum n-am avut actele la mine am fost dus la secţie şi bătut, fiindcă, tot aşa, a avut chef tovarăşul miliţian. La 25 de ani de atunci distanţă acuma mă plimb pe aceaşi stradă cu 500 de euro în buzunar şi dacă am chef trag o fugă la Luvru, să văd Gioconda. Cam asta este diferenţa! Chiar dacă pare un clişeu însă de departe cel mai mare câştig după 1989 a fost libertatea, ori de care o fi ea. Fără doar şi poate România s-a transformat în 25 de ani, mult şi bine!” spune Ciobanu.

 

 

 

 

 

Radu Ciobanu, în atelierul său din Satu Mare  FOTO: voceatransilvaniei.ro

Imagini din aceeasi galerie
  • Radu Ciobanu, în atelierul său din Satu Mare  FOTO: voceatransilvaniei.ro
  • Principalul loc de distracţie al sătmărenilor, un parc de distracţii aflat la capătul oraşului  FOTO: Facebook Aquapark Satu Mare
  • Casino, cea mai celebră trupă a Sătmarului anilo 80. Foto - Facebook
  • Nicolae Ceauşescu în vizită la fabrica Mondiala, în anul 1982. Foto - Satmareanul.ro
  • Grupul Sam Mills, lider în producţia de paste făinoase din România. FOTO - facebook
  • DJ Dick (primul din dreapta) cel mai celebru dj al Sătmarului. FOTO - facebook
  • Satu Mare, Centrul Nou.
  • Casa de Modă. Satu Mare 1980 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările