Pensiune tradiţională pentru pretenţioşi din mijlocul pădurii: „Aici era odinioară un fel de Vama Veche a Sătmarului“

Pensiunea „Popasul Codrenilor” a fost realizată în mijlocul unei păduri, pe malul unui lac. Este destinată celor care iubesc tradiţionalul şi care îşi permit să scoată un ban din buzunare pentru o relaxare într-un cadru natural.

Familia Varga a decis să investească economiile pe care le are şi puţinele fonduri europene pe care le-a putut accesa într-un proiect mai mult de suflet decât dintr-un domeniu pe care îl cunosc. După o jumătate de secol în care vizita doar din când în când satul natal al bunicilor, Ionel Varga împreună cu familia s-a întors în comuna Homorod mai decis ca oricând să realizeze o investiţie care să revitalizeze zona.

Pensiunea „Popasul Codrenilor” este  o oază de linişte şi relaxare pentru cei mai pretenţioşi clienţi din judeţul Satu Mare sau din judeţele învecinate. Un drum de 45 de minute cu maşina din municipiul reşedinţă de judeţ până în comuna Homorod te face să îţi cam pierzi cheful şi să devi destul de agitat. Calitatea drumului scoate din zona de confort şi relaxare şi cel mai bun şofer, gropile imense şi numeroase fiind imposibil de evitat total. Odată ajunşi la capătul satului Homorodul de Mijloc urmează un nou test de anduranţă, un drum de aproximativ 1,5 kilometri prin pădure, un drum forestier care aduce pe lângă mult praf şi aerul proaspăt şi curat al pădurii, răcoarea specifică acelor locuri. Pe când unii ar crede că nu mai rezistă în faţă li se deschide colţul de rai pe care îl aşteptau de mult, pensiunea.

Pensiunea „Popasul Codrenilor” a luat naştere din dorinţa lui Ionel Varga de a reveni în locurile natale şi de a vitaliza zona, care are un potenţial maxim, dar unde nimeni nu a îndrăznit să investească până acum. Locul în care acum se găseşte pensiunea, cu terasă, piscină şi anexe a fost un teren viran, un loc unde lumea obişnuia din când în când să meargă vara cu corturile şi care era igienizat doar o dată pe an, pentru un festival de muzică populară care are loc în luna august. Ochiul de pădure are şi un lac, care atrăgea lumea pentru a se răcori sau pentru a pescui.

„Aici era un fel de Vama Veche a Sătmarului. Aici venea lumea cu cortul, frigea ceva, ieşea fum mult, se distra până dimineaţa, pescuiau sau făceau baie în lac. Nimeni nu se ocupa în mod expres de acest loc, rămânea o mizerie de nedescris. Erau unii din comună care mai încercau să profite de lumea din zonă şi mai ieşeau cu câte o gheretă să vândă suc şi bere. La un moment dat, au început să construiască nişte căsuţe de vacanţă pe terenul meu, sperând că nu o să zic nimic”, afirmă Ionel Varga, omul din spatele proiectului.

Terenul pe care este construită pensiunea l-a primit moştenire de la o mătuşă şi a ştiut imediat cum şi ce doreşte să construiască pe el. Condiţiile de finanţare a Uniunii Europene au venit doar să desăvârşească ideile sale despre cum ar trebui să arate investiţia.

„Am trecut totul pe soţia mea, că femeile aveau punctaj mai mare la investiţii în mediul rural. Am făcut şi totul în mod tradiţional pentru că şi pentru promovarea tradiţiilor şi a meşteşugurilor din zonă se dădeau puncte în plus la proiect aşa că am recreat totul în stil tradiţional”, explică proprietarul pensiunii.

Locul este o întoarcere în timp, la obiceiurile oamenilor din zonă, începând de la obiectele din pensiune până la ultimele piese din veselă. Pensiunea are la bază ideea unei şuri, pentru că în zonă şura este locul unde se petrec cele mai importante evenimente din viaţă, de la botez la cununie şi mai apoi la înmormântare. Astfel pe o clădire construită de la zero, dar păstrând arhitectura unei şuri tradiţionale a apărut o pensiune cu şase camere şi o sală de luat masa pentru 60 de persoane. Prepartele din meniu completează peisajul tradiţional, ciolanul cu fasole sau varza călită fiind preparate aşa cum o mai fac în ziua de astăzi puţine bunici din satele din zonă.

„Avem şase camere cu pat dublu şi posibilitatea de a pune un pat suplimentar în fiecare dintre camere, deci în total un maxim de 18 locuri de cazare. De când am deschis funcţonăm în weekenduri la capacitate maximă şi se întâmplă să şi refuzăm clienţi, pentru că nu mai avem locuri. Lumea este încântată de faptul că totul este făcut într-un stil tradiţional şi că este aşa retras şi au un asemenea peisaj aici”, afirmă soţia domnului Ionel, cea care se ocupă de primirea clienţilor.

„Cu această investiţie am creat până acum 16 locuri de muncă. Dar la volumul de muncă pe care îl avem încă de acum, nu ne ajung atâţia angajaţi, am mai avea nevoie de încă şase pentru a putea să oferim clienţilor condiţiile pe care le dorim noi şi nivelul de deservire al lor”, completează Ionel Varga.

Pensiunea are şi o piscină, atât pentru cei cazaţi, cât şi pentru alţi doritori, fiind un loc de relaxare ideal, flancată pe de-o parte de pădure, iar pe alta de loc. Locul este unul pentru pretenţioşi, de unde şi preţurile mai ridicate decât în restul locurilor de agrement din Satu Mare,dar şi condiţiile de igienă, grija pentru client şi pentru confortul acestuia. Astfel de explică de ce mulţi doritori de relaxare la piscină care nu îşi fac rezervare din timp sunt nevoiţi să se întoarcă, dat fiin faptul că la piscină nu se acceptă mai mult de 60 de persoane.

„Vrem un public puţin mai select, care să ştie şi să aprecieze ce am făcut noi aici şi să se bucure de peisaj şi de condiţii. Vrem să continuăm să ne extindem, să dezvoltăm nişte spaţii pentru copii. Acum lucrăm la marcarea unor trasee prin pădure, pentru biciclişti şi pentru ATV-uri. Este o alternativă pentru atunci când turiştii de la noi nu vor mai putea sta la piscină. Le punem noi la dispoziţie chiar şi 10 biciclete.”, povesteşte domnului familiei Varga.

Deşi destul de departe de oraş şi fiecare dintre membrii familiei au alternative cu privire la locul de muncă, cei din familia Varga doresc să se dedice acestei investiţii şi să petreacă cât mai mult timp la pensiune, printre clienţi. Ei muncesc cot la cot cu angajaţii şi se declară încântaţi de ceea ce fac.