Ce spune cel mai nou studiu despre berea care se consumă în România

Ce spune cel mai nou studiu despre berea care se
consumă în
România

Berea trebuie să conţină apă, malţ din orz, hamei, iar fermentarea să fie făcută de drojdii sălbatice, nu de drojdii adăugate.

Asociaţia Pro Consumatori din România a efectuat un studiu despre calitatea berii care se găseşte pe piaţa românescă şi a analizat conţinutul a 100 mărci de bere ambalate în recipiente de sticlă şi comercializate în marile structuri comerciale. Aşa au ajuns specialiştii la concluzia că pe piaţă există bere cu agent de spumare, bere colorată cu caramel amonical, bere cu azot, bere cu amidon de porumb, bere cu fulgi de ovăz, bere cu adaos de vitamina C.

O altă informaţie care a rezultat din studiu este că jumătate dintre băutorii de bere consumă bere la PET!  Un român consumă, în medie, 85 litri de bere pe an, iar berea este cea mai consumată băutură din lume după apă şi ceai! Numai 2 din 10 beri sunt nepasteurizate! Berea nepasteurizată este o sursă de vitamine din complexul B (B2, B3, B6, B9 si B12)!

“Berea trebuie să rămână un produs 100% natural, realizat din cele 3 ingrediente (apă, malţ din orz şi hamei) care de-a lungul timpului au subliniat într-un mod unic culoarea, aroma şi gustul specifice acestui produs. Din păcate, o parte a industriei, în special cea din afara ţării, a denaturat acest produs, folosind la fabricarea acestuia ingrediente nespecifice, cum ar fi zahăr, sirop de grâu, sirop de glucoză-fructoză, grâu încolţit, porumb, mălai, extract de mere, extract de coriandru, fulgi de ovăz, enzime, dar şi aditivi alimentari – acid ascorbic, caramel amoniacal şi alginat propilen glicol. Recomand consumatorilor să acorde atenţia cuvenită ingredientelor folosite la fabricarea berii, condiţiilor de depozitare şi termenului de valabilitate.” a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

Fabricarea tradiţională a berii presupunea uscarea şi prăjirea cerealelor (orzul este de nelipsit în reţeta berii), apoi fierberea materiei prăjite şi adăugarea mai devreme sau mai spre sfârşit a hameiului (floarea sub formă de con a plantei-liană Humulus lupulus), un agent de stabilitate. Decoctul (soluţia obţinută) va avea o culoare mai deschisă dacă este obţinut prin fierberei unei plămezi puţin prăjite sau mai închisă dacă plămada a fost prăjită mult. Extractul primar va fi mai mare când fierberea este mai întinsă sau mai redus dacă fierberea este de durată scurtă. Gustul amar al decoctului este foarte pronunţat în cazul adăugării hameiului mai la începutul fierberii sau mai redus (doar o aromă) dacă hameiul se adaugă în ultima parte a fierberii. Decoctul se răceşte şi se lasă la fermentat (cel mai frecvent se adaugă drojdii selecţionate): o primă fermentare (primară, la temperatură mai ridicată, de scurtă durată) urmată de o a doua fermetare (secundară, la o temperatură scăzută, de durată lungă). Din aceste variante de fabricare, la care se adaugă şi aspecte care vizează ingredientele (declarate şi mai ales nedeclarate) şi tot felul de secrete de producţie se obţin numeroasele sortimente de bere cunoscute în prezent (se estimează că sunt mii şi mii de categorii de bere în lume).

În urma fermenţaţiei alcoolice rezultă un lichid cu o concentraţie de până la circa 5% alcool etilic; sortimentele cu un conţinut de alcool mai mare sunt realizate prin adaos de alcool alimentar. Pentru a da satisfacţie şi băutorilor de bere să se bucure de produsul preferat în ipostaze în care le este interzisă consumarea de alcool, se poate realiza bere cu conţinut foarte redus de alcool (0-1,5%). De asemenea, a cunoscut o mare amploare promovarea de bere cu variate asocieri: siropuri, sucuri, arome atipice etc.

Două caracteristici merceologice sunt nelipsite în descrierea unei categorii de bere: conţinutul de alcool etilic (exprimat în % vol.) şi concentraţia mustului primitiv (extractul primitiv - Ep, în %); sortimentul contemporan are precizat Ep în oP. Cele două caractersitici sunt în relaţie directă: cresc sau scad împreună, iar raportul Ep : concentraţie alcoolică este de circa 4:1.

Conţinutul în alcool al produselor analizate variază de la 0% la 10% în volum.

În privinţa ţării de origine a produselor analizate a reieşit că: 30% dintre produse sunt fabricate în România, 20% în Belgia, 17% în Germania, 8 % în Cehia, 6% în Marea Britanie, 6 % în Spania, câte 2% în Franţa, Italia, Mexic şi Scoţia, respectiv câte 1 % în Irlanda, Polonia, Turcia, Grecia şi Moldova.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: