VIDEO FOTO Povestea adevăratei case de pe bancnota de 10 lei

VIDEO FOTO Povestea adevăratei case de pe bancnota de 10 lei

De mai bine de un deceniu, Muzeul Astra din judeţul Sibiu găzduieşte o casă tradiţională din judeţul Vâlcea despre care se spune că este una şi aceeaşi cu cea care apare pe bancnota de 10 lei. Am dezlegat misterul diferenţei dintre casa de la Vlădeşti şi schiţa de pe bancnotă, cu ajutorul urmaşilor celor care au deţinut casa până în 2006.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea mai populară casă expusă în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra, din Dumbrava Sibiului, este o construcţie care provine dintr-o comună învecinată cu municipiul Râmnicu Vâlcea, Vlădeşti. Schiţa acesteia se regăseşte pe bancnota de 10 lei. Numai că cei care o vizitează rămân cu un semn de întrebare – fiindcă ce găzduieşte acum Muzeul Astra şi ce se află pe bancnotă diferă oarecum. Am lămurit misterul cu ajutorul urmaşilor celor care au locuit în casa din Vlădeşti.
 
Familia Mihăescu Ilie şi Gheorghiţa a avut şapte copii: doi băieţi şi cinci fete. Doar unul mai supravieţuieşte – Gheorghe Mihăescu. Acesta a moştenit casa de la părinţii săi. Fiul său, Dragoş Mihăescu, ca şi verişorul acestuia, Ion Hrenciuc, şi-au amintit perfect cum arăta casa înainte de a fi demolată. Toţi nepoţii deţin poze ale casei, din vremea copilăriei lor. Iar din poze se vede clar că este identică cu ce apare pe bancnota de 10 lei.
 
Am intrat în posesia mărturiilor lăsate de Ion Hrenciuc, care între timp a decedat, cu ajutorul unui vecin, Cătălin Mamotă, iniţiatorul ideii privind asemănarea dintre casa de la Vlădeşti şi schiţa de pe bancnotă. 
 
Aşa arată acum casa din Vlădeşti - Vâlcea, expusă la Muzeul Astra din Sibiu
 
„Povestea casei începe în urmă cu aproape 500 de ani”, declara în urmă cu câţiva ani Ion Hrenciuc. Acesta susţinea că: „Familia Vlădeştilor, care au dat şi numele aşezării, s-a tot întins, până au ajuns la familia Mihăescu. Înaintaşii au fost popi. Bunicul meu, Ilie Mihăescu a fost notar, dar toată lumea îl ştia după titulatura de notar preot Mihăescu, era ca o poreclă.
 
Am un dubiu privind anul de construcţie al casei. Din ce am citit, din ce există şi la arhiva din Vâlcea, are în jur de 500 de ani. O cunosc de când m-am născut, în 1948, cunosc detalii de când s-au făcut anumite modificări. Ştiu că una este pe la 1833, parcă, apoi o alta, cea mai mare, în 1920 şi ceva, când s-a făcut pridvorul şi scările care duc la pridvor şi s-a renunţat la scările laterale.”
 
O parte din piese „vechi de peste 100 de ani, au fost cedate muzeului: icoane, măsuţe şi scaune cu cuie de lemn, conservate nu foarte bine. După ce a murit bunica mea, nu a mai locuit nimeni acolo şi au început să se dărâme”, spunea Ion Hrenciuc.
 
Ca şi alţi nepoţi şi el s-a născut în casa din Vlădeşti: „Am şi o amintire tristă – că am căzut pe scările acelea, scăpând din braţele unuia dintre unchi. Am locuit trei ani de zile în casa aceasta. Bunica a avut grijă de toţi nepoţii care i-au trecut pragul...
 
I-am îndemnat şi pe copiii mei şi pe nepoţi care locuiesc în Sibiu să meargă să viziteze casa. S-au arătat dezamăgiţi de faptul că realitatea este un pic diferită de cea din poză, dar aceasta din cauza celor care s-au ocupat de restaurare”, a explicat Hrenciuc.
 
Aşa arăta în realitate, până în 2006, casa din Vlădeşti - Vâlcea, înainte de a fi mutată la Sibiu
 
„La demolare, inginerii au mers pe structura veche. Când s-au mărit copiii, bunicul a tot fost plecat ca notar şi a trebuit să tot facă mai mult spaţiu... 
 
Când merg la cumpărături şi folosesc bancnota, de fiecare dată mă gândesc că mi-am dat casa”, declara Ion Hrenciuc într-un interviu iniţiat la sugestia lui Cătălin Mamotă.
 
Povestea spusă de Ion Hrenciuc este confirmată pentru Adevărul şi de verişorul acestuia, Dragoş Mihăescu, fiul celui care a moştenit casa din Vlădeşti. „Toţi avem poze cu casa, înainte de a fi  demolată. Şi este una şi aceeaşi cu cea de pe bancnotă. Seamănă perfect cu cea de pe bancnotă.
 
Pot să vă spun însă ce argument am eu în acest sens. Şi eu am copilărit în acea casă, ca şi Ion Hrenciuc. Bunica a avut grijă de noi toţi, la fel cum a avut şi de cei şapte copii ai săi, din care mai trăieşte doar tatăl meu. 
 
 
În faţa casei, în vremea copilăriei mele, era o viţă de vie şi toamna toţi ne întindeam peste prispă ca să luăm struguri. De teamă că o să ne rupem gâturile, fiindcă era destul de mare distanţa până jos, de vreo 2 – 3 metri, fratele tatălui meu a bătut două plimbe – două în dreapta două în stânga – ca să nu cădem. Ele se văd dacă priviţi cu atenţie şi în schiţa de pe bancnotă.”
 
Dragoş Mihăescu ne-a explicat şi de ce actuala clădire din Muzeul Astra nu mai seamănă cu schiţa din poză, practic cu vechea casă înainte de a fi demolată: „Când au demolat-o, specialiştii au observat că, de-a lungul timpului, s-au adus o serie de modificări, structurii originale. Ultima renovare a fost în 1956. Nu ştiu cât de veche este casa. 

 
Dar la Astra s-a reconstruit după modelul original al casei, nu după cel care l-am cunoscut noi şi care apare de altfel şi pe bancnotă. Spre exemplu, în vremea copilăriei mele mai exista o sală, în dreapta, cum te uitai la casă, o sală care apare şi în casa de pe bancnotă, dar care nu se mai regăseşte acum în casa de la Astra. Noi avem poze cu ea exact cum e cea de pe bancnotă”, ne-a mai spus Dragoş Mihăescu.
 
La acest lucru făcea referire şi Ion Hrenciuc când spunea că bunicul său a fost nevoit să mărească locuinţa, având o familie numeroasă. 
 
Muzeograful Constantin Ţanea, restaurator în cadrul Muzeului Satului Vâlcean, este cel care a descoperit bijuteria arhitecturală, care a înţeles valoarea istorică a casei, şi i-a propus lui Gheorghe Mihăescu s-o vândă Muzeului Astra şi cel care ne-a îndrumat spre moştenitori şi specialiştii de la Astra în documentarea acestui material. 
 
Fostul director general al Muzeului Astra, prof. dr. Corneliu Bucur, spunea într-un document, descoperit în timpul documentării acestui material, despre casa de la Vlădeşti că este „un monument de cea mai mare valoare etnografică şi documentar - istorică: o casă tip culă din comuna Vlădeşti, datând din 1835” şi că: „se încadrează în tiparul arhitectural specific zonei colinare, pomicole, a Vâlcei din sec. XVIII-XIX”. 
 
Prin urmare, ideea existenţei casei de cinci secole, potrivit declaraţiei lui Ion Hrenciuc, nu este susţinută şi de muzeografii de la Astra. Aceştia se bazează pe grinda de pe faţada foişorului, unde s-a găsit scrijelit 1835 – care a fost luat drept reper al anului de construcţie. Pe faţada clădirii s-a mai găsit scris şi 1926, un alt an în care s-au adus modificări casei. 
 
Datorită conformaţiei terenului, cula din Vlădeşti se află în sectorul viticulturii din Dumbrava Sibiului, alături de Crama de la Huşi. Specialiştii de la Sibiu susţin că monumentul a fost construit în două etape, prima, în 1835, iar a doua în 1926, când structura pe împletitură de nuiele s-a schimbat cu zid de cărămidă, fapt ce confirmă parţial cele spuse de Ion Hrenciuc.

 
Despre soclul înalt de piatră spun specialiştii că acesta conferă aspectul unei cule – construcţie apărută în sec. XVI, în Imperiul Bizantin şi, ulterior în Ţările Române. Clădirile masive aveau dublu rol – de locuinţă şi de apărare în caz de asediu. Materialele de construcţie asigurau o temperatură optimă şi vara (răcoroasă) şi iarna (călduroasă).
 
Şi la casa din Vlădeşti regăsim trei deschideri înguste – orificii, făcute special pentru apărare cu arme de foc.
Fostul director a Muzeului Astra o descria ca fiind o casă construită pe două nivele, parterul şi etaj, chiar dacă nu
toţi muzeografii îi împărtăşesc părerea, pentru simplu motiv că nu are pivniţa săpată în pământ. În timp ce parterul e zidit cu piatră masivă de râu, cu o grosime de 60 de cm, etajul a fost construit dintr-un schelet portant din nuiele acoperite cu argilă, având grosimea de 20 cm. 
 
Obiectele care se regăsesc şi astăzi în casa de la Vlădeşti au aparţinut familiei Mihăescu, după cum ne-au confirmat urmaşii, fiind restaurate de muzeografi: lacra pentru depozitarea produselor lactate, masa cu trei scaune, despre care amintea Hrenciuc, stelajul pentru veselă, patul de odihnă pentru persoanele în vârstă, care se regăsesc şi acum în odaia destinată bucătăriei şi biroul, războiul de ţesut, patul, dulapul, scaunele şi lada de zestre pictată, nelipsita icoană pictată pe lemn, de pe perete şi oglinda - specifică locuinţelor de intelectuali, înrămată în lemn sculptat de trandafir, care pot fi admirate în cea de-a doua încăpere.
 
Casa a fost inaugurată la Sibiu în 2008, de Ziua Patrimoniului. Timp de peste un an s-a lucrat la reconstruirea şi restaurarea casei. La inaugurare a participat şi familia de la care s-a achiziţionat împreună cu alţi membri ai comunităţii. Familia Mihăescu s-a ales cu drepturile de a difuza cartea poştală cu imaginea „Casei din Vlădeşti”, despre care Dragoş Mihăescu susţine că nu ştie nimic şi nici despre suma pentru care s-a achiziţionat casa. „Tatăl meu i-a făcut acte unei surori, pe casă. Ştiu doar că n-a fost o sumă colosală, ceva mai puţin de 10.000 de lei, astăzi”, ne-a mai declarat acesta. 
 
Muzeograful Adrian Scheianu de la Muzeul Astra spunea în privinţa asemănării dintre casa de la Vlădeşti şi cea de pe bancnota de 10 lei că: „seamănă foarte bine cu locuinţa care este ilustrată pe bancnota de 10 lei”.  Nu exclude această variantă, având în vedere că guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu, originar şi el tot din judeţul Vâlcea, este un client fidel al Muzeului în Aer Liber din Dumbrava Sibiului.
 
„Poate fi o explicaţie de ce a fost aleasă această casă sau un desen inspirat din arhitectura locală pentru a fi ilustrat pe bancnota de 10 lei”, mai susţine muzeograful.
 
Cula din Vlădeşti seamănă puţin şi cu Casa lui Anton Pann. Potrivit lui Ion Hrenciuc, în Vâlcea n-au existat decât trei case în acest gen.

Poza casei dinainte de a fi demolată și identică precum cea de pe bancnota de 10 lei; Foto: Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Poza casei dinainte de a fi demolată și identică precum cea de pe bancnota de 10 lei; Foto: Adevărul
  • Iată cum arăta de fapt casa din Vlădești - Vâlcea, înainte de a fi demolată, Foto: Adevărul
  • Bancnota de 10 lei, pe care se află Casa din Vlădești - Vâlcea, găzduită acum de Muzeul Astra din Sibiu, Foto: Adevărul
  • Casa din Vlădești - Vâlcea, la demolare, în 2006, înainte de a fi mutată la Muzeul Astra din Sibiu
  • Casa din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra din Sibiu, restaurată după modelul original, din 1835, fără modificările care i s-au adus ulterior, Foto: Adevărul
  • Gheorghița Mihăescu, proprietara casei din Vlădești - Vâlcea, pe care o regăsim acum la Muzeul Astra din Sibiu, a crescut în această locuință șapte copii și zeci de nepoți, Foto: Adevărul
  • Priveliștea din pridvorul casei din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra din Sibiu, Foto: Adevărul
  • Mare parte din lucrurile din casa din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra din Sibiu, sunt originale, restaurate de muzeografi, Foto: Adevărul
  • Mare parte din lucrurile din casa din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra din Sibiu, sunt originale, restaurate de muzeografi, Foto: Adevărul
  • Mare parte din lucrurile din casa din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra din Sibiu, sunt originale, restaurate de muzeografi, Foto: Adevărul
  • Războiul de țesut al bunicii Gheorghița Mihăescu, din casa din Vlădești - Vâlcea, de la MUzeul Astra din Sibiu, Foto: Adevărul
  • Mare parte din lucrurile din casa din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra din Sibiu, sunt originale, restaurate de muzeografi, Foto: Adevărul
  • Mare parte din lucrurile din casa din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra din Sibiu, sunt originale, restaurate de muzeografi, Foto: Adevărul
  • Mare parte din lucrurile din casa din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra din Sibiu, sunt originale, restaurate de muzeografi, Foto: Adevărul
  • Bârnele originale ale casei din Vlădești - Vâlcea, de la Muzeul Astra Sibiu, Foto: Adevărul
  • Detalii ale casei din Vlădești - Vâlcea, găzduită acum de Muzeul Astra din Sibiu, Foto: Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: