FOTO Primar condamnat pentru corupţie şi achitat după recursul în casaţie. Cum a înstrăinat o pădure de 5 milioane de euro
0
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a achitat definitiv un ex-primar din România care a fost acuzat că a împroprietărit cu acte false o obşte de moşneni cu o vastă pădure aparţinând statului, în valoare de 5 milioane de euro. Printr-un recurs în casaţie i s-a suspendat execuţia sentinţei de doi ani închisoare, iar acum a obţinut şi achitarea.
Edilul care şi-a recâştigat, cu această ocazie, fotoliul de primar se numeşte Ion Buşagă (PSD) şi până toamna trecută a condus Primăria comunei Berislăveşti, din judeţul Vâlcea.
La vemea respectivă şi-a pierdut mandatul după ce a fost condamnat definitiv, la doi ani şi patru luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, într-un caz de uz de fals, înşelăciune, fals intelectual şi complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Procurorii anticorupţie l-au acuzat că a împroprietărit o obşte de moşneni cu 700 de hectare de pădure, cauzând statului un prejudiciu de 5 milioane de euro.
În premieră în România, graţie noii legislaţii, alesul a reuşit să obţină în primăvară suspendarea executării sentinţei, în urma unui recurs în casaţie. Iar ieri, 25 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv. O altă premieră juridică, motiv pentru care va reveni în funcţia de primar.
Procurorii anticorupţie susţin că trei oameni au lucrat împreună pentru obţinerea pădurii
Povestea este veche. DNA l-a trimis în judecată în 2012 pentru implicare într-un caz legat de pădurile Dângeşti. A urmat un ping-pong între Tribunalul Vâlcea şi DNA, până când dosarul a ajuns la Curtea de Apel Piteşti.
Procurorii DNA au tras concluzia că primarul Ion Buşagă, agentul agricol al Primăriei Berislăveşti, Nicolae Talpoş şi preşedintele Obştii de Moşneni Surdoiu - Pripoara, Ion Mohanu, au intrat cu acte false în posesia unor proprietăţi aparţinând Eforiei Spitalelor Civile. Nerevendicate de moştenitori, acestea au revenit Statului Român.
Potrivit rechizitoriului DNA, între cei trei ar fi existat o înţelegere prealabilă, pe baza căreia s-ar fi indus în eroare, timp de doi ani, între 2007 şi 2009, mai mulţi reprezentanţi şi instituţii ale statului, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor 700 hectare de pădure din Munţii Cozia.
A cui a fost de fapt pădurea înainte de Naţionalizare
Anchetatorii s-au bazat pe faptul că cei trei au declarat că imensul teritoriu forestier ar fi aparţinut, înainte de Naţionalizare, Obştei de Moşneni Pripoara - Surdoiu: Pădurea Dăngeşti - Trupul de pădure Groşi. Pentru reconstituire, preşedintele obştei, potrivit DNA, s-a folosit de înscrisuri falsificate în cadrul unui dosar civil pe rolul Judecătoriei Brezoi şi ulterior al Tribunalului Vâlcea, acte despre care ştia şi primarul.
„Aceste documente atestau în mod nereal drepturi de proprietate în pădurile Dăngeşti - trupul Groşi, în favoarea Obştei de Moşneni Surdoi - Pripoara”, explică procurorii DNA în rechizitoriu, susţinând că astfel s-a obţinut o hotărâre definitivă în 2009, pe baza căreia s-au emis titlurile de proprietate asupra terenurilor în cursul anului 2011. „O parte dintre documente au fost falsificate şi înregistrate la Primăria Berislăveşti de coinculpaţii Buşagă Ion şi Talpoş Nicolae”, a fost concluzia la care au ajuns procurorii, potrivit rechizitoriului.
Statul Român se consideră păgubit cu aproximativ 5.000.000 euro
Aceştia au mai precizat că prin împroprietărirea Obştei de Moşneni Surdoi - Pripoara, s-a creat Statului Român un prejudiciu de peste 19 milioane de lei - aproximativ 5.000.000 de euro, reprezentând valoarea terenurilor şi a masei lemnoase.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reprezentată legal de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea, Direcţia Silvică Vâlcea şi Obştea Cozia Priboiasa, s-au constituit părţi civile în procesul penal.
Pentru recuperarea prejudiciului, bunurile mobile şi imobile ale celor trei au fost puse sub sechestru, ca şi pădurea în chestiune.
La câteva luni după condamnarea definitivă, sentinţa a fost suspendată, graţie noii legislaţii
Curtea de Apel Piteşti i-a condamnat, toamna trecută, pe cei trei, printr-o hotărâre definitivă. Doar preşedintele obştei a ajuns la închisoare, ceilalţi doi primind cu suspendare.
Iar lucrurile au mers mai departe, graţie noii legislaţii. Cazul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-un recurs în casaţie, ocazie cu care, în primăvară, s-a suspendat sentinţa definitivă.
În premieră, primarul condamnat şi apoi achitat, va reveni în funcţia pierdută
Imediat, Ion Buşagă a cerut Prefecturii Vâlcea să fie repus în funcţia de primar, dar cum la vremea respectivă nu avea o hotărâre definitivă cererea i-a fost refuzată.
Cum a obţinut şi sentinţa solicitată, care anulează pedeapsa privativă de libertate, va reveni, în scurt timp, din nou în funcţia de primar al comunei Berislăveşti.
După încetarea mandatului său, în urma sentinţei de 2 ani şi 4 luni de închisoare, locul edilului a fost ocupat de către viceprimarul Nicolae Popescu, care întâmplător sau nu este chiar ginerele fostului edil.
Statul Român îndrumat să deschidă proces civil pentru recuperarea pagubelor
Prin decizia definitivă a ÎCCJ de marţi, 25 iunie, toţi cei trei vâlceni au fost achitaţi, iar Statul Român – prin Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Vâlcea şi ANAF, a fost îndrumat să deschidă un proces civil pentru despăgubirile materiale de aproximativ 5.000.000 euro.
Iată ce se specifică, printre altele în sentinţa definitivă dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „Admite recursurile în casaţie formulate de inculpaţii Mohanu Ion şi Buşagă Ion împotriva deciziei penale pronunţată de Curtea de Apel Piteşti şi extinde efectele cu privire la inculpatul Talpoş Nicolae şi la partea responsabilă civilmente Obştea de moşneni Pripoara – Surdoiu, cu sediul în comuna Perişani, jud. Vâlcea. Casează, în parte, decizia penală mai sus menţionată şi, în parte, sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Vâlcea. Rejudecând, achită pe inculpatul Mohanu Ion pentru infracţiunea de înşelăciune. Achită pe inculpatul Buşagă Ion pentru infracţiunea de înşelăciune sub forma de participaţie a complicităţi. Achită pe inculpatul Talpoş Nicolae pentru înşelăciune sub forma de participaţie a complicităţii. Lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de Statul Român – prin Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Vâlcea şi prin ANAF, doar în ceea ce priveşte cererea de obligare la plata despăgubirilor materiale în cuantum de 19.932.089,089 lei. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale pronunţată de Curtea de Apel Piteşti şi ale sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Vâlcea care nu contravin dispoziţiilor prezentei decizii.”
Hotărârea ÎCCJ este definitivă.
Un alt dosar de corupţie pe rol, după ce banii obţinuţi ilegal au fost investiţi pentru comunitate
În acest moment, Ion Buşagă mai are un dosar de corupţie pe rol, la Tribunalul Vâlcea, după ce în 2017, tot procurorii anticorupţie l-au acuzat că a încasat ilegal bani de la APIA, pe care i-a folosit în alte scopuri. Mai exact cu cea mai mare parte din sumă, peste 1,3 milioane lei a reparat cele două cămine culturale, a construit un dispensar, a dotat un centru de lapte, a efectuat studii geotehnice pentru canalizare, expertiză poduri, sisteme de supraveghere video la primărie, a achiziţionat materiale pentru construcţia unei locuinţe pentru o persoană fizică, a amenajat drumuri şi poduri etc. Şi în acest caz s-a dispus sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Ion Buşagă pentru recuperarea a peste 1,6 milioane de lei.
Se încarcă comentariile...
