FOTO Cum este posibil ca un judeţ fără ieşire la mare sau râuri navigabile să facă parte din „zonele maritime europene“. Cazul judeţului Vâlcea
0
Pe data de 18 octombrie, în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Regiunilor Maritime Periferice ale Europei, care va avea loc în Portugalia, se va discuta şi cererea de aderare depusă de Vâlcea, chiar dacă este un judeţ fără ieşire la mare sau râu navigabil.
Potrivit statutului asociaţiei europene poate fi membru „orice regiune periferică non-maritimă” care „face parte din marile zone geografice maritime ale Europei”.
Cum este posibil ca un judeţ fără ieşire la mare sau fără râu navigabil să adere la o asociaţie maritimă, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Constantin Rădulescu: „Pe regiunea noastră Balcani - Marea Neagră se identifică o problemă comună tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, cum ar fi amenajarea cursurilor de apă care traversează oraşele sau municipiile. Membrii asociaţiei pot să promoveze proiecte de valorificare a resurselor de apă existente, în scop turistic, fie că e vorba de zone maritime sau ape curgătoare, ce pot fi amenajate, ecologizate şi sistematizate pe verticală, cum este cazul râului Olăneşti (afluent al Oltului, care traversează Râmnicu Vâlcea - n.r.)”, a adăugat şeful administraţiei judeţene.
Judeţul Vâlcea speră deci să intre în Asociaţia Regiunilor Maritime Periferice ale Europei (CPMR) şi Comisia Zona Balcanilor şi Marea Neagră (BBSC) ca să obţină fonduri cu care să amenajeze albia râului Olăneşti, care traversează municipiul Râmnicu Vâlcea, un proiect ambiţios, mai vechi, al administraţiei locale.
Anul trecut Primăria Râmnicu Vâlcea a scos la licitaţie un concurs de soluţii privind realizarea PUZ-ului pentru amenajarea albiei Râului Olăneşti, pe modelul Râului Bahlui din Iaşi. Se doreşte transformarea acestuia, pe porţiunea care traversează Râmnicul, într-o zonă dedicată turismului, agrementului şi sportului, cu amenajarea unui circuit de alergare şi plimbare, construcţia mai multor podeţe, punţi pietonale, care să facă legătura între cele două noi maluri, dar şi o zonă turistică, destinată evenimentelor, expoziţiilor şi târgurilor, un parc modern, cu alei de promenadă.
„Este un proiect amplu şi care nu poate fi realizat decât de arhitecţi şi specialişti în ape”, declara la vremea respectivă edilul din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, amintind că întregul proiect trebuie gândit astfel încât să se ţină cont că este vorba despre o zonă inundabilă. În 2014, actuala albie, care pare la prima vedere destul de generoasă, a fost plină de apă până la cota podurilor.
Şi cum fonduri nu există pentru acest proiect, s-a găsit soluţia aderării la CPMR, cererea de aderare putând fi făcută doar de Consiliul Judeţean Vâlcea care a şi înaintat un astfel de document către Biroul Politic al organismului european, cu scopul de „a atrage fonduri şi pentru a implementa o serie de proiecte, în special pentru amenajarea cursurilor de apă care traversează oraşele importante din zonă”.
Consilierii judeţeni vâlceni au votat în unanimitate proiectul în şedinţa de la finele lunii septembrie, după ce şeful administraţiei judeţene i-a informat că deja a avut loc o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiei europene, la Primăria Râmnicu Vâlcea, ocazie cu care s-a discutat în detaliu ce presupune o astfel de aderare.
„Unul dintre proiectele pe care vrem să le accesăm aici ar fi amenajarea cu fonduri europene a albiei râului Olăneşti. Putem accesa şi noi astfel de proiecte dacă intrăm în genul acesta de asociaţii. Din acest motiv am propus acest proiect şi acesta este „ineditul” acestei Asociaţii Maritime”, a motivat şeful administraţiei judeţene cererea de aderare.
Ca membru al CPMR, Vâlcea va scoate din visteria judeţului aproximativ 4700 de euro anual, taxă calculată în funcţie de populaţia judeţului şi care ar urma să fie achitată de anul viitor, dacă cererea de aderare va fi acceptată.
În organizaţia care are ca membri 160 de regiuni din 25 de state, din Uniunea Europeană şi din afara ei, fac parte, de 17 ani, trei judeţe din România, toate cu ieşire la Dunăre: Călăraşi, Tulcea şi Galaţi.
Ceea ce puţini ştiu este că a mai existat un judeţ, tot de pe Dunăre, care a avut aceleaşi aşteptări pe care le are astăzi Vâlcea şi care s-a retras după 11 ani de speranţe neîndeplinite, dar scump plătite: Caraş - Severin.
Se încarcă comentariile...
