Povestea ceasurilor din aur cu valoare uriaşă care au aparţinut regelui Carol I. Nimeni nu ştie cum au ajuns în posesia unei „persoane private“ din Bucureşti
0
Două ceasuri de buzunar, de o valoare inestimabilă, care au aparţinut regelui Carol I, se află în custodia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache“ din Ploieşti, singurul de acest fel din ţară. Unul dintre cele două obiecte de artă este din aur masiv şi conţine peste 150 de diamante.
Valoarea sa, dar şi a altor 14 exponate din acelaşi muzeu, au atras hoţii care au reuşit să fure unele componente din aur.
Furtul a fost descoperit în 2005 şi s-a soldat cu demisia directorului de atunci al muzeului şi condamnarea unor angajaţi.
Cele două ceasuri de buzunar care au aparţinut familiei regale a României se află în patrimoniul Muzeului Ceasului „Nicolae Simache“ din Ploieşti din anii `70. Se cunosc mult prea puţine date despre traseul acestor obiecte valoroase din buzunarul Regelui Carol I până în vitrina muzeului de la Ploieşti.
„Ceasurile care au aparţinut regelui Carol I fac parte din categoria ceasurilor de valoare memorială aflate la noi. Sunt două ceasuri cu trei capace, probabil realizate în ateliere elveţiene. Din păcate, nu avem o marcă precisă pe niciunul dintre aceste ceasuri. Primul dintre ele a fost achiziţionat în anul 1971 de la o persoană particulară din Bucureşti cu preţul de 13.000 de lei şi are pe capacul anterior portretul regelui Carol I în email negru, iar pe capacul din spate, stema. Cel de-al doilea este un ceva mai deosebit, cu un gramaj destul de mare, de peste 53 de grame, realizat din aur de 18 carate, de asemenea carcase din trei capace , capacul posterior fiind decupat, iar pe capacul mediu se află un portret al regelui Carol realizat în email, care se vede practic prin decupajul acestui capac din spate. Pe capacul anterior avem monograma încoronată a regelui Carol I, realizată în 152 de diamante cu un carataj de 102 carate”, a explicat Tatiana Ristea, şef de birou în cadrul Muzeului “Nicolae Simache” din Ploieşti.
Ceasul din aur cu 150 de diamante care a aparţinut regelui Carol I FOTO Diana Frîncu
Tatiana Ristea a precizat că aceste ceasuri au fost achiziţionate de profesorul Nicolae Simache de la persoane private din Bucureşti, dar în prezent nu există date cu privire la modalitatea în care ultimii proprietari au intrat în posesia acestor valori. Se poate bănui doar că regele Carol I ar fi dăruit ceasurile unor demnitari sau chiar angajaţi fideli drept răsplată, iar aceştia din urmă să le fi vândut ulterior unor colecţionari. În anii `50, după naţionalizare, era o modă ca vechii nobili să-şi vândă din obiectele de valoare pe care le salvaseră din faţa comuniştilor, pentru a supravieţui. Cel mai probabil acesta a fost şi traseul ceasurilor familiei regale.
Ceasul de buzunar, care datează din anul 1870, şi care pe unul dintre capace portretul regelui Carol I, realizat în emaili negru, se află expus la Muzeul "Nicolae Simache" din Ploieşti FOTO Diana Frîncu
În 1953, profesorul Nicolae Simache a fost numit în postul de director al Muzeului Regional de Istorie. A beneficiat în acea perioadă de sprijinul financiar al forurilor de conducere şi a reuşit astfel ca într-un timp foarte scurt să achiziţioneze peste 200.000 de piese de valoare din toate domeniile, de la cărţi vechi până la obiecte de orologerie. Este posibil ca în acea perioadă să fi fost contactat de samsarii de obiecte de artă şi astfel să fi reuşit să cumpere de la doi bucureşteni, fără legătură de sânge cu familia regală a României, cele două ceasuri ale regelui Carol I.
Clădirea din Ploieşti în care funcţionează Muzeul Ceasului, încă de la începutul anilor 70, este un monument de arhitectură de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în care a locuit magistratul şi politicianului Luca Elefterescu FOTO Diana Frîncu
Datorită strălucirii sale, unul dintre ceasurile în discuţie a fost chiar “victima” unor hoţi, rămaşi neidentificaţi până în prezent. În anul 2005, angajaţii muzeului au descoperit lipsa unor capace din aur la 15 dintre ceasurile de buzunar aflate în custodia instituţiei de cultură. Erau ceasuri confecţionate în Elveţia, Anglia şi Franţa în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. De la acestea lipseau capacele medii sau, în unele cazuri, şi capacele anterioare, iar la unul dintre ceasuri lipsea şi cadranul.
Obiectele au aparţinut ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei, regelui Carol I al României, lui Vasile Alecsandri sau lui Constantin Rădulescu Motru. Piesele dispărute se pare că nu au mai fost recuperate, iar directorul de atunci al Muzeului, Lia Maria Voicu, şi alţi doi angajaţi au fost judecaţi pentru neglijenţă în serviciu.
Se încarcă comentariile...
