Cum a decurs întâlnirea, după aproape o jumătate de secol, dintre Mircea Eliade şi Maitrey Devi: „Nici nu s-a uitat la mine“

Eliade şi Maitrey

A fost nevoie să treacă 42 de ani pentru ca Mircea Eliade şi Maitreyi Devi, considerat a fi unul dintre cele mai exotice cupluri din literatura universală, să se reîntâlnească în viaţa reală.

Revederea dintre cei doi, după aproape jumătate de secol, are loc în SUA, la Universitatea din Chicago, în biroul lui Eliade, atunci profesor de istorie a religiilor. Regăsirea iubitului din prima tinereţe a fost însă una dezamăgitoare pentru femeia matură, care nu a înţeles răceala cu care a fost primită.

Mircea Eliade şi Maitreyi Devi au avut o relaţie platonică în perioada în care filosiful român studia în India. A fost găzduit în casa profesorului său, în Calcutta, acolo unde a şi întâlnit-o pe Maitreyi, pe atunci doar o adolescentă care abia împlinise 16 ani. Era fiica profesorului săude filosofie, iar în momentul în care tatăl fetei a aflat că cei doi tineri au mai mult decât o relaţie strict profesională, Eliade este alungat din casă brutal, sub ameninţarea poliţiei. Se întâmpla în anul 1930, iar o căsătorie dintre un european creştin şi o femeie indiancă era de neconceput.

Povestea de dragoste a fost redată de Mircea Eliade în romanul care poartă numele iubitei sale din prima tinereţe. Cartea a fost publicată în anul 1933, având un succes enorm, fiind tradusă în mai multe limbi. În 1974, Maitrey Devi scrie la rândul ei romanul autobiografic ”Dragostea nu moare”, dar este considerat mai degrabă ca un răspuns pentru Eliade.

În acest roman Maitrey descrie din perspectiva femeii indience relaţia dintre ea şi tânărul european, dar totodată povesteşte şi ultima întâlnire care are loc între cei doi, la mai bine de 40 de ani distanţă de la despărţire.

Când a intrat în biroul ticsit de cărţi al profesorului Eliade, Maitreyi este întâmpinată cu răceală, iar atitudinea fostului iubit rămâne un mister.

”Am intrat în cameră. În acelaşi moment, bătrânul a exclamat: Ohh! şi a ţopăit în loc. Pe urmă s-a aşezat, s-a ridicat iar şi s-a întors cu spatele la mine. Ce-o fi asta, mi-am spus, m-o fi recunoscut? Cum a putut? Nici nu s-a uitat la mine, e cu putinţă să-mi fi recunoscut zgomotul paşilor? Imposibil. În orice caz, farsa asta nu mai putea continua”, scrie Maitreyi Devi în romanul său.

Întrebat de ce se comport în acest fel, Eliade răspunde scurt şi direct:” Nu vreau să te văd pe tine. Aştept pe altcineva (…) Pe funcţionarul de la Fisc”.

Maitrey Devi este surprinsă şi insistă cu întrebările, sperând că Mircea Eliade nu a recunoscut-o după atât amar de vreme. Răspunsul bărbatului a convis-o însă că nu mai are în faţă tânărul îndrăgosit de care s-a despărţit atât de brusc.

-”Nu m-ai recunoscut? Ştii cine sunt?

 - Desigur, desigur, dă el din cap (…)

- Ce să fac, Amrita (pseudonim pentru Maitrey în cartea “Dragostea nu moare”)? Tu ai un soţ, iar eu am o soţie. Ce mai pot spune acum?

Sunt şocată peste măsură. Am amuţit. Ce tot spune omul ăsta?”, este parte din ultimul dialog care a avut loc între Maitrey şi Mircea.

Cei doi se despart cu promisiunea venită din partea lui Mircea Eliade care nu s-a mai concretizat niciodată.

”- Amrita, aşteaptă puţin. De ce te laşi doborâtă acum, când timp de atâţia ani ai fost atât de curajoasă? Îţi promit că am să vin la tine şi, acolo, pe malurile Gangelui, am să mă arăt ţie aşa cum sunt eu cu adevărat”.

Reîntâlnirea dintre cei doi a avut loc în anul 1972. Mircea Eliade a încetat din viaţă în 1986, fără se mai revadă cu Maitrey Devi, care a murit la începutul anului 1989.