Conacul Bellu din Urlaţi, câştigat de Academia Română

Conacul Bellu este o bijuterie arhitectonică de secol XIX. FOTO arhivă Adevărul Ploieşti

Frumosul conac Bellu din Urlaţi, o bijuterie arhitectonică readusă la lumină în ultimii ani prin restaurare, a fost pierdut de Consiliul Judeţean Prahova în favoarea Academiei Române, instituţie căreia familia Bellu i-a donat, în 1926, întreg complexul de clădiri

Procesul dintre Academia Română şi Consiliul Judeţean (CJ) Prahova având ca litigiu conacul Bellu din Urlaţi a început în 2006, când Academia a notificat CJ Prahova privind restituirea conacului, a unui foişor şi a unei suprafeţe de teren în baza legii privind regimul juridic al imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Deşi în primele două cicluri procesuale, Tribunalul Prahova a respins contestaţia Academiei Române, magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au dat câştig de cauză Academiei şi au decis restituirea în natură. Pentru a pune în aplicare decizia, consilierii judeţeni din Prahova au fost nevoiţi să aprobe trecerea din domeniul public al Conacului Bellu în cel privat al judeţului.

Şi asta deşi, în ultimii ani, Consiliul Judeţean a renovat, cu bani publici, mare parte a complexului muzeal de la Urlaţi, în baza unei Hotărâri de Guvern din 2001, care stabilea că imobilul din Urlaţi, atunci într-o stare avansată de degradare (din cauza celor două războiaie mondiale, dar şi a teribilelor cutremure din 1940, 1977, 1984 şi 1990., face parte din domeniul public al judeţului Prahova şi este administrat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.

Aflat la aproximativ 80 de kilometri de Bucureşti, pe dealurile cu vii din zona Urlaţi, Dealu Mare, Conacul Bellu este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din Ţara Românească, construit în stil vechi românesc.

Alexandru Bellu, strămoşul boierilor care au donat terenul pentru cimitirul Bellu

Ceea ce mai există acum este doar o parte a moşiei boierului cu origini macedonene Alexandru Bellu, artist fotograf recunoscut. Deşi ar fi putut să se stabilească la Paris sau ar fi putut să profeseze ca avocat, Alexandru Bellu a preferat să locuiască la Urlaţi, străbătând satele din jur pentru a imortaliza frumoase chipuri de ţărani. Era prieten cu Nicolae Grigorescu şi Theodor Amann, un mare om de cultură, numismat şi colecţionar pasionat. Cimitirul Bellu din Bucureşti a fost numit după baronul Bellu, unul dintre strămoşii boierului Alexandru, după ce acesta a donat primăriei Capitalei un teren, în 1853.

În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlaţi. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul muzeal, din 1954 a funcţionat ca muzeu regional, până când a intrat în componenţa Complexului Muzeal Prahova, iar din 1990 este în componenţa Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova.

Muzeul adăposteşte un patrimoniu mixt de artă plastică şi decorativă, etnografie (ceramică, ţesături, unelte, covoare româneşti din sec. al XIX-lea), coloane şi capiteluri, chenare de uşi şi ferestre sculptate în piatră din veacurile al XVII-lea, al XVIII-lea, cărţi rare în ediţii de lux, picturi din sec. al XIX-lea, faianţă, mobilier stil din diverse epoci, artă orientală şi extrem-orientală (vase şi stampe japoneze, vase de aramă, mobilier), icoane şi arme din secolele al XVIII-lea, al XIX-lea, tablouri de Pavel Dincovici, Eugen Maximovici, Aman. Mobilierul a aparţinut aproape în totalitate familiei Bellu.

Consiliul Judeţean Prahova va deschide acţiune civilă pentru a recupera banii investiţi în renovarea Conacului Bellu, ultima finalizată în 2010.

Pe aceeaşi temă

Conacul boierului Bellu din Urlaţi, o bijuterie arhitectonică ascunsă printre dealurile cu vii din Prahova

Castelele, conacele şi muzeele din Prahova, decoruri pentru filme celebre