Comoara de la Mănăstirea Vărbila, unde călugării au ascuns 40 de kilograme de bijuterii, înnebunindu-i pe căutători
0Povestea unei presupuse comori, veche de 500 de ani, care a fost îngropată de călugări undeva în jurul mănăstirii Vărbila din Prahova a aprins imaginaţia căutătorilor profesionişti, dar şi pe a autorităţilor.
Ctitorie a trei boieri din zonă, biserica Mănăstirii Vărbila a fost ridicată între anii 1510-1532, în prezent făcând parte din categoria monumentelor istorice grupa A, de valoare naţională şi universală. La 1600, se pare că în biserică ar fi poposit şi Mihai Viteazul, venire prilejuită de înfruntarea de la Bucov, cu polonezii conduşi de Jan Zamoisky.
Cu perioade de mărire şi decădere şi o istorie zbuciumată, presărată de dezastre naturale, incendii şi jafuri, între anii 2008-2012, Ansamblul Medieval al fostei Mănăstiri Vărbila a fost restaurat şi redat circuitului cultural şi spiritual.
A fost şi momentul readucerii pe tapet a comorii de la mănăstire, o poveste care îşi are rădăcinile într-un fapt real, petrecut în 1940. În anul respectiv, la baza turlei bisericii, ar fi fost descoperită o mică comoară, ascunsă aici chiar de călugării care au slujit în trecut în lăcaşul de cult.
Legenda, transmisă prin viu grai, vorbeşte despre o comoară veche de 500 de ani, care ar conţine 40 de kilograme de obiecte din argint şi din aur, vase de cult, cărţi şi chiar bijuterii. O mică parte a fost zidită în clopotniţă, iar o alta a fost ascunsă într-un sipet, undeva în pădurea din jurul mănăstirii Vărbila.
Existenţa comorii s-ar explica prin faptul că, în jurul anului 1530, biserica era foarte bogată, din donaţiile făcute de Radu Paisie, boier din zonă şi apoi domnitor, dar şi din alte surse, familii bogate, înrudite cu Radu Paisie. În următoarele sute de ani, cu ocazia deselor cotropiri, călugării au ascuns comoara „într-un loc foarte dosnic şi apărat de toate vitregiile sociale şi naturale“.
La finalul lucrărilor de renovare, actualii slujitori de la Vărbila vorbeau şi de o altă legendă, a unui tunel secret de evacuare, care făcea legătura între mănăstire şi pădurea din apropiere.
Căutări fără rezultat
Povestea comorii a fost luată foarte în serios şi de autorităţile locale şi judeţene. În 2014, au decis să se implice prin aducerea de echipamente performante de detecţie a metalelor, comoara având o importanţă de tezaur şi nu neapărat una financiară.
Autorităţile aduc ca argumente şi lucrarea istoricului român, Gheorghe Brătianu, care a scris, în 1935, o istorie a românilor din legende şi povestiri, care până acum s-a adeverit în proporţie de 92%. De asemenea, din discuţiile purtate de autorităţi cu bătrânii din sat, locul mănăstirii, foarte bine ascuns şi adăpostit, nu avea cum să nu fie şi loc de tezaurizare.
În ciuda căutărilor autorităţilor şi a vânătorilor de comori, tezaurul nu a fost găsit până acum, dar continuă să suscite imaginaţia tuturor.
Mănăstirea se află la aproximativ 20 de km depărtare faţă de Ploieşti, în satul Vărbila, comuna Iordăcheanu, în mijlocul unei perdele de pădure de peste 2.000 de hectare.
Vă mai recomandăm
Buşteni: misterul sferelor luminoase din grota Castelului Cantacuzino
Se încarcă comentariile...
