Operatorii din turism, sfătuiţi să excludă din oferte obiective din zonele „ocupate“ de urşi. „Ne asumăm pierderile materiale estimate la 200.000 de lei anual“

Turişti surprinşi de o ursoaică cu pui la Arefu, vara trecută FOTO Aventura în Natură

În Argeş trăiesc peste 1.100 de urşi, în condiţiile în care efectivul normal al judeţului este de 280-300 de exemplare. Cifrele au fost avansate de Prefectura Argeş  în baza unui recensământ făcut anul trecut şi au fost confirmate recent de oficialii Consiliului Judeţean Argeş, care spun că situaţia a scăpat de sub control.

Practic, există cu cel puţin 800 de urşi mai mult decât ar trebui, iar şansele ca efectivul să crească sunt mari din două motive: înmulţirea pe cale naturală şi intervenţia umană limitată, în sensul împuşcării sau relocării.

Atacuri tot mai dese

Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică un nou ordin care permite împuşcarea a 140 de urşi la nivel naţional, în cazul în care fac pagube sau atacă oamenii. Proiectul este considerat de autorităţile din Argeş irelevant din cauza cotei mici care va reveni judeţului. „Avem o triplare a numărului de urşi în judeţ. De aceea, atacurile carnivorelor mari au crescut, iar pagubele materiale sunt enorme“, spune Simona Brătulescu, vicepreşedinte CJ Argeş.

În ultimele săptămâni, urşii au dat iama în mai multe gospodării din comunele Bughea şi Cotmeana şi au sfâşiat oi, au spintecat porci şi au semănat groaza printre localnici. Anterior acestor atacuri, un bărbat din Curtea de Argeş s-a ales cu un picior amputat după ce s-a întâlnit cu un urs într-o pădure din apropierea casei, iar un pădurar din Albeştii de Muscel a fost muşcat de abdomen şi coapsă.  

Cetatea închisă de urşi

Operatorii din turism au fost sfătuiţi de autorităţile judeţene să nu mai includă în oferte obiective la care accesul este interzis oficial din cauza pericolului pe care-l reprezintă urşii. Cel mai des, prezenţa urşilor este semnalată în arealul Transfăşărăşan - Cetatea Poenari - Vidraru.

„Din păcate, sunt semnale că turiştii şi anumiţi agenţi economici ignoră pericolul reprezentat de prezenţa animalelor sălbatice, riscurile la care se expun astfel putând fi extrem de mari. Măsura închiderii Cetăţii Poenari (n.r. - unde accesul a fost restricţionat prima dată în vara anului 2017 şi de atunci a stat mai mult închisă) n-a fost uşoară. Punem mai presus de orice integritatea şi siguranţa turiştilor, asumându-ne pierderile materiale estimate la 200.000 de lei anual şi de imagine cauzate de această măsură radicală. Nu discutăm şi nu negociem siguranţa turistului“, spune Dan Manu, preşedintele CJ Argeş.

În vara anului  2017, Cetatea Poenari a fost închisă din cauza urşilor. A fost deschisă ulterior pentru puţin timp, dar închisă din nou, din acelaşi motiv

800 de urşii ţin pe loc turismul în Argeş.  Pperatorii de turism, sfătuiţi să nu mai includă în circuite obiective cu acces  restricţionat din cauza fiarelor

Singura intervenţie de care ar putea beneficia Argeşul în viitorul apropiat este împuşcarea a şase exemplare de urşi, măsură solicitată Ministerului Mediului săptămâna trecută, după ce operatorii din turism au cerut soluţii.

„Oficial, către Ministerul Mediului s-au transmis şase dosare de recoltare (împuşcare), făcute de specialişti. Eu mă duc la Bucureşti să vedem care mai este stadiul acolo. Nu văd de ce nu s-ar aproba, pentru că specialiştii propun asta. Poate fi o gură de oxigen într-un prim pas“, mai spune Dan Manu.

Măsuri gândite la nivel local

Chiar şi cu împuşcarea celor şase exemplare, problema excedentului de urşi rămâne şi nu se se întrevăd soluţii concrete pentru rezolvarea problemei. O posibilă rezervaţie pentru aceste animale, de tipul celei înfiinţate la Zărneşti, în Braşov, nu este luată în calcul la nivelul judeţului Argeş.

„Nu ştiu în ce măsură s-ar putea face treaba asta. Adică cum? Îi adun pe toţi, excedentul ăla, să-i bag într-o rezervaţie?! Nu ştiu dacă poate să aibă finalitate treaba asta. Eu aş merge în paralel. Pe de o parte, un act normativ care să reglementeze şi sterilizarea femelelor, prin proceduri sanitar-veterinare, astfel încât excedentul să fie cât de cât controlat, şi în paralel să se dispună recoltarea. Şi curaj mai mare din partea ţărilor occidentale! Adică tu n-ai un urs în Germania, dar nu pot să-ţi aduc niciunul pentru că la tine cetăţeanul e mai important decât la mine?! E nevoie şi de o negociere cu ONG-urile şi mai e nevoie şi de educaţie pentru că ajungem să facem grătar pe marginea râului şi să ne întrebăm de ce vine ursul“, mai spune Dan Manu.