Drama unor părinţi care nu pot afla de ce le-a murit băiatul. Probele biologice recoltate în acest caz au fost distruse

Alin Niţescu a murit la 32 de ani. Urma un tratament pentru probleme psihice. Foto arhivă familie

De cinci ani, părinţii unui tânăr din Câmpulung Muscel (Argeş) cer tragerea la răspundere a celor care se fac răspunzători de moartea fiului lor, un tânăr cu probleme psihice, care a decedat înecat cu propria vomă în secţia ATI a Spitalului Judeţean Argeş, după ce, anterior, într-o clinică privată i se administrase un medicament injectabil de ultimă generaţie. Probele biologice care ar fi putut face lumină în acest caz au fost distruse.

La sfârşitul lui 2018, profesorul Viorel Niţescu, tatăl tânărului decedat, a contestat şi a doua ordonanţă de clasare, dată în urmă cu o lună de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti în cazul acuzaţiilor aduse de familie medicului Ramona Herişanu, psihiatrul care, în aprilie 2013, i-a injectat fiului său, Alin Niţescu (32 de ani), un tratament de ultimă generaţie pe care tânărul îl mai făcuse de 15 ori, într-o clinică privată din Piteşti, procedură urmată de un lanţ de probleme care au dus, a doua zi, la moartea pacientului, în secţia ATI a Spitalului Judeţean.

Şi anterior retrimiterii cazului la Parchet, cauza privind săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă fusese clasată, „întrucât fapta doctoriţei nu este tipică sub aspectul laturii obiective”. Dar familia insistă ca anchetatorii să stabilească cine sunt cei care se fac vinovaţi de moartea lui Alin. Tatăl crede că la mijloc ar fi vorba de o serie de greşeli şi neglijenţe medicale, dar şi de fapte mai grave, şi merge până la acuzaţii de distrugere intenţionată de probe.

Lanţul fatidic de proceduri

Sfârşitul lui Alin a început după tratamentul depot (administrarea, de obicei intramuscular, a unei formule medicamentoase care se elimină lent şi se absoarbe gradat, astfel încât substanţa activă poate acţiona o perioadă mai lungă de timp decât injecţiile standard sau medicamentele pe cale orală) în cabinetul psihiatrului Ramona Herişanu, aflat în incinta unei clinici private care nu avea secţie ATI. Tânărului i-a crescut brusc tensiunea, a devenit agitat şi a acuzat dureri severe de cap. Psihiatrul i-a făcut o injecţie cu Diazepam, iar tânărul a adormit. În somn a început să vomite suc gastric, iar în cele din urmă, medicul a decis transferarea lui, cu o ambulanţă (care a ajuns şi târziu, şi fără medic), la Spitalul Judeţean, unde, de asemenea, s-a intervenit greoi, astfel încât tânărul a murit din cauza unei pneumonite de aspiraţie. Mai exact, tânărul a făcut un stop cardio-respirator de cauză mecanico-toxică (după ce a aspirat propria vomă).

În afara acuzaţiilor aduse de părinţi medicului care i-a injectat medicamentul şi desfiinţate de parchet, moartea lui Alin Niţescu a ridicat şi alte semne de întrebare familiei sale.

„Încă de la început s-a încercat şi se încearcă şi acum muşamalizarea cazului. Ancheta n-ar fi trebuit să vizeze doar dacă diagnosticul fiului meu impunea aplicarea tratamentului injectabil şi dacă doctoriţa a procedat sau nu bine. Malpraxisul se referă şi la a doua perioadă, ulterioară celei vizate de procuratură. Noi vrem să ştim ce întâmplat după ce i-a injectat acest tratament şi a început să se simtă rău. De ce nu s-a spus nimic în ordonanţă şi despre acest lucru? Apoi, de ce a fost lăsat să se înece în propria vomă şi cum se poate să mori din cauza asta într-o secţie ATI?”, a declarat, pentru “Adevărul”, profesorul Viorel Niţescu, tatăl lui Alin. 

"Este un vid legislativ şi nu se precizează prin lege cât trebuie păstrate probele"

Părintele e cu atât mai indignat cu cât probele biologice pentru INML au fost distruse după 10 zile de la recoltare, pentru că Serviciul Judeţean de Medicină Legală al Spitalului Judeţean nu avea reactanţi, iar acum este aproape imposibil de stabilit dacă motivul morţii lui Alin a fost un accident de puncţie (o cantitate excesiv de mare din substanţă activă injectată) sau altceva.

„Să ştiţi că lucrul acesta nu este reglementat prin lege. Este un vid legislativ şi nu se precizează prin lege cât trebuie păstrate probele. În mod normal, procuratura sau altă instituţie solicită probele în primele zile. Situaţii din astea mai sunt. Nefiind o reglementare legală, dacă nu vine cineva să le solicite, se distrug. Depinde şi când s-au interesat de aceste probe. Referitor la lipsa reactanţilor, lucrul ăsta se întâmplă, pentru că laboratorul de medicină legală, cel care are posibilitata să determine aceste substanţe, are capacitate limitată. În astfel de cazuri, dacă procuratura sau altcineva solicită o anumită determinare şi dacă aici nu se poate face acea determinare, se poate ridica proba şi duce la un alt laborator cu o capacitate de determinare mult mai mare, spre exemplu în Bucureşti”, a declarat, contactat de "Adevărul", Dr. Marius Pascu, purtătorul de cuvânt Spitalul Judeţean Argeş.

"N-ai cum să ai un om lângă fiecare pacient care să aibă grijă să nu aspire"

Reprezentantul spitalului s-a referit şi la acuzaţiile cu privire la neglijenţele medicale suspicionate de familie, neglijenţe care, din punctul de vedere al tatălui, au făcut ca tânărul să se înece în propria vomă.

„E puţin probabil să se fi întâmplat asta. Sindroame de aspiraţie sunt des întâlnite în practica medicală, pentru că vărsătura este un simptom spontan. Poate apărea în orice secundă şi n-ai cum să ai un om lângă fiecare pacient, care să aibă grijă să nu aspire. Aspiraţia e urmată de nişte proceduri, lavaj, aspiraţia cavităţii bucale, a căilor aeriene, dacă se întâmplă lucrul ăsta...”, a mai declarat dr. Marius Pascu.

De altfel, părinţii cer acum Parchetului să facă investigaţii şi cu privire la aceste aspecte. „De ce nu se anchetează distrugerea probelor înainte de analizarea lor?, întreabă Viorel Niţescu.

Cum există o a doua contestaţie formulată de familie împotriva ordonanţei de clasare, Judecătoria Piteşti poate să decidă acum reîntoarcerea dosarului la Parchet pentru analizarea unor aspecte suplimentare referitoare atât la neglijenţele medicale suspectate, cât şi la acuzaţiile de distrugere intenţionată de probe făcute de părinţi.

„În acest dosar s-a dat soluţie de netrimitere. A fost exercitată calea de atac împotriva soluţiei de netrimitere. Acum se află la instanţa de judecată, Judecătoria Piteşti, motiv pentru care nu pot să spun ce ar fi acolo, dacă aspectele invocate de tată au fost sau nu verificate”, a declarat Nicolae Argeşeanu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti. 

Jurnaliştii „Adevărul“ nu au putut să o contacteze pe psihiatra Ramona Herişanu pentru a oferi un punct de vedere.