Cursuri pentru salvarea scrisului de mână artistic. Profesoară: „Creierul îşi pierde din funcţii în momentul în care doar tastăm“

Cursuri pentru salvarea scrisului de mână artistic. Profesoară: „Creierul îşi pierde din funcţii în momentul în care doar tastăm“

Doruleţ Grădinaru (60 de ani), unul dintre cursanţi, a început să studieze autodidact şi să exerseze scrisul artistic în urmă cu şase ani

În secolul tehnologiei, scrisul frumos, de mână, s-a transformat într-un adevărat meşteşug pe cale de dispariţie. Tocmai ca să se păstreze interesul pentru frumuseţea scrisului de mână, în Piteşti se organzează cursuri inedite de caligrafie.

Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu“ din Piteşti organizează o serie de cursuri ieşite din comun: cei care participă la ele învaţă arta stilurilor de scris. Pe scurt, este vorba despre caligrafie.
 
Doruleţ Grădinaru (60 de ani), unul dintre cursanţi, a început să studieze autodidact şi să exerseze scrisul artistic în urmă cu şase ani. „M-a preocupat întotdeauna partea de redactare, de aşezare în pagină. Am cochetat cu desenul şi cu grafica, dar şi cu partea de caligrafie. La început, mi-am xeroxat un manual de caligrafie din 1965 al Constanţei Stratulat, şi am încercat să lucrez după el. A trezit în mine nişte nostalgii, amintindu-mi de vremurile când eram în clasa întâi şi făceam caligrafie, disciplină pe care, din păcate, copiii din noua generaţie nu mai au ocazia s-o studieze. Acum mi s-a oferit şansa să pot urma aceste cursuri deosebit de interesante“, a explicat Doruleţ Grădinaru motivele pentru care participă la cursurile de caligrafie. 
 
Bărbatul este lector universitar la Universitatea din Piteşti, însă disciplina pe care o predă, managementul, n-are legătură cu pasiunea sa pentru scrisul caligrafic. Are o colecţie de stilouri valoroase, peniţe şi cerneală specială, la care apelează ori de câte îşi cultivă acest hobby.
 
„Şi eu utilizez tastatura la redactarea cursurilor, dar rămân un nostalgic al scrisului de mână şi al hand-made-ului. 
Este ceva ce ţine de simţul estetic pe care îmi place să-l cultiv. Vin aici, la cursurile de caligrafie, tocmai din acest motiv, iar acasă, când vreau să mă deconectez, exersez scrierea gotică, alternativ cu cea rondă şi cu scrierea britanică. E nevoie de mult exerciţiu, pentru că stilurile de scris se şlefuiesc în timp şi se lucrează ca şi matematica“, a mai spus cursantul.
 
24 DE CURSANŢI CU VÂRSTE ÎNTRE 8 ŞI 80 DE ANI
 
Ca Doruleţ Grădinaru mai sunt alţi peste 20 de argeşeni fascinaţi de scrisul frumos, înscrişi la cursul de caligrafie al Bibliotecii Judeţene, parte a proiectului „Meşteşuguri uitate“, iniţiat 
de Lucreţia Picui, profesoară de română. Cursurile sunt gratuite, se derulează pe parcursul a 15 şedinţe şi se ţin de două ori pe săptămână.
 
„Acum avem două serii a câte 12 cursanţi cu vârste cuprinse între 8 şi 80 de ani, dar în anii trecuţi am avut şi câte trei până la cinci serii la un curs. Am început în 2014 şi încă de atunci interesul a fost mare. Unii s-au înscris din curiozitate, alţii, pasionaţi de caligrafie, au venit la noi pentru că nu au avut unde să se exprime, unde să scrie şi altfel decât cu mâna: cu sufletul“, a explicat Lucreţia Picui.
 
Profesoara spune că are pasiunea scrisului frumos încă din copilărie, din familie. Ideea organizării unor astfel de cursuri i-a venit când a aflat că în Finlanda, la şcoală, nu se mai scrie de mână. „Din păcate, cred că acest lucru este o tendinţă. În România, caligrafia a fost scoasă din programa şcolară. Copiii folosesc tableta încă din clasa pregătitoare, iar tastatura câştigă teren în detrimentul scrisului de mână. Creierul îşi pierde din funcţii în momentul în care doar tastăm. Scrisul de mână este în beneficiul nostru, pentru că ne stimulează anumiţi centri nervoşi. Neexersându-l, creierul are de pierdut“, a adăugat Lucreţia Picui.
 
Cursanţii lucrează cu instrumente speciale, după manuale procurate din străinătate. „Din păcate, la noi în ţară au existat doar două manuale de caligrafie, unul tipărit în 1965 şi un altul, în 1989. Ceea ce folosim sunt materiale din afară, însă la fiecare alfabet, pentru exemplificare, folosim lucrările de patrimoniu din colecţiile speciale ale bibliotecii, lucrări pe care nu le vede oricine şi oricând, pentru că sunt în conservare“, a mai spus iniţiatoarea proiectului. 
 
STILUL ENGLEZESC, GOTIC ŞI SCRIEREA RONDĂ
 
Ceea ce iese din mâinile absolvenţilor unor astfel de cursuri seamănă cu mici opere de artă, în care s-au pus suflet şi îndemânare, lucrări unicat, pentru că în scrisul de mână, spune Lucreţia Picui, se imprimă personalitatea fiecăruia. 
 
„Nu facem scriere rapidă, cursivă, ci scriere artistică. Caligrafia se învaţă cu creionul, se exersează cu mâna şi se simte cu sufletul. Lucrăm caligrafia în stil englezesc – cu caractere latine şi italice, caligrafia în stil gotic – scrierea Bisericii Catolice, care s-a folosit sute de ani în multe ţări din Europa, dar şi scrierea rondă, o îmbinare a caligrafiei gotice cu cea în stil englezesc“, a explicat profesoara.
 
ÎN CINSTEA „CONDEIULUI PORTĂREŢ FĂRĂ SFÂRŞIT“
 
Ceea ce face şi mai atractiv acest curs este faptul că aici se face nu doar scriere. Cursanţii învaţă câte ceva despre istoria cărţii, istoria tiparului. „Caligrafia dezvoltă capacităţile cognitive, simţul pentru armonie şi artă. Sunt doar câteva argumente care ar trebui să ne convingă să studiem caligrafia. Iar pentru noi, ca români, un alt argument în acest sens ar trebui să fie faptul că inventatorul stiloului este un conaţional de-al nostru, Petrache Poenaru, cel care a brevetat  primul toc cu rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris, pe 25 mai 1827, cu titlul «Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneal㻓, a spus şi profesoara Gabriela Tomescu, cea care, alături de Lucreţia Picui, le insuflă cursanţilor dragostea pentru caligrafie. 
 
Cum ne ajută scrisul de mână
 
Psihologul Ionuţ Ghiugan a explicat, pentru „Weekend Adevărul“, că scrisul de mână stimulează activitatea cerebrală mult mai mult decât o face scrisul cu ajutorul tastaturii. În plus, ne face mai atenţi la informaţiile transpuse pe hârtie, pe care le putem organiza mult mai bine, ceea ce ne ajută la fixarea lor eficientă în minte, fapt care ne permite să ne amintim mai uşor lucrurile scrise, stimulând memoria. „Se ştie că lobul frontal al creierului este conectat la scris şi citit, raţionament şi personalitate, iar cel parietal ajută la interpretarea cuvintelor scrise sau citite. Scrisul zilnic de mână, în favoarea celui la tastatură, stimulează funcţiile creierului, conferă o putere mai mare de concentrare şi ne face mai creativi. Caligrafierea coordonează mişcările musculare, stimulează dexteritatea şi ne face mai disciplinaţi“, a concluzionat psihologul Ionuţ Ghiugan.
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: