Cum a reuşit o fundaţie să convingă statul să protejeze sute de hectare de pădure virgină
0
Fundaţia Conservation Carpathia, în fiinţată în 2009, a reuşit să convingă autorităţile române să includă până acum 1.100 hectare de pădure în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine. Ceea ce înseamnă că aceste păduri nu mai pot fi tăiate vreodată.
Fundatia Conservation Carpathia deţine şi protejează, în prezent, 26.600 de hectare de pădure în România, strict în scopul conservării naturii. Primele păduri deţinute de către Fundaţia Conservation Carpathia au fost introduse în 2016 în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, întocmit de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Procedura de introducere în acest catalog poate dura până la un an.
„Am introdus până în acest moment puţin peste 1.109 hectare în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine şi, pe măsură ce vom mai identifica sau cumpăra alte suprafeţe ce se califică în această categorie, le vom supraproteja în acest mod”, explică pentru „Adevărul” Mihai Zotta, director conservare în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.
Cele peste 1.100 de hectare de păduri virgine şi cvasivirgine incluse în Catalogul Naţional de către fundaţie se află în următoarele zone: în sud-estul muntilor Făgăraş, păduri cvasivirgine aflate la altitudini apropiate de golul alpin pe Valea Superioară a Dâmboviţei, pe teritoriul administrativ al comunei argeşene Rucăr, aproape de izvoarele Dâmboviţei, în bazinul lacului Vidraru, nu departe de Transfăgărăşan şi în munţii Leaota.
Procedura de introducere în catalog a pădurilor virgine şi cvasivirgine presupune identificarea lor prealabilă, după vârstele înregistrate în amenajamentele silvice (cu elemente de vârstă de peste 150 ani), confirmate prin verificări practice la o serie de arbori, lipsa lucrărilor silvice cel puţin în ultimii 40-50 ani determinată atât scriptic, cât şi vizual în teren, biodiversitatea prezentă acolo, structura pădurilor, ce trebuie să cuprindă cel mai elocvent pe lângă arborii bătrâni şi exemplare din noile generaţii instalate natural, lipsa drumurilor.
„Păduri virgine şi cvasivirgine din proprietate privată se vor pierde”
În mod concret, sunt mai mulţi paşi ce trebuie parcurşi pentru introducerea în catalog a unor păduri virgine sau cvasivirgine. Primul pas este realizarea de către firme specializate de amenajare a pădurilor sau de către specialişti autorizaţi a unui studiu ce trebuie să analizeze toate aspectele de mai sus. Studiul se recepţionează de către Garda Forestieră competentă pe zona respectivă, apoi se supune avizării în Comisia Tehnică pentru Avizare în Silvicultură din cadrul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor.
În urma avizării studiului, suprafeţele respective de păduri se înscriu în catalog, urmează apoi modificarea în mod corespunzător a amenajamentelor silvice pentru introducerea pădurilor în tipul funcţional T1 ce nu mai permite tăierea acestora. De asemenea, revizuirea amenajamentelor silvice în acest sens are ca rezultat înregistrarea pădurilor virgine şi cvasivirgine din Catalogul Naţional pe lista pădurilor pentru care Guvernul României acordă compensaţii proprietarilor privaţi de terenuri forestiere supuse protecţiei.
Pentru ca un studiu pentru declararea de păduri virgine şi cvasivirgine să poată fi avizat de către comisia de specialitate din Ministerului Mediului, este nevoie să existe acordul proprietarului de teren.
„Cu siguranţă că o serie de păduri virgine şi cvasivirgine aflate în proprietate privată se vor pierde, pentru ca proprietarii de multe ori nu au încredere că vor primi în mod constant şi pe termen lung compensaţii de la statul român. Ei trebuie sa antameze anumite cheltuieli până când, probabil după minimum doi ani de la data iniţierii procesului de declarare a pădurilor virgine şi cvasivirgine, ei vor începe (eventual) să primească compensaţii”, explică Mihai Zotta.
Conform ultimelor date oficiale de la Ministerul Mediului, pe 15 decembrie 2021, în a 12-a ediţie a Catalogului pădurilor virgine şi cvasivirgine era înscrisă o suprafaţă totală de 70.069 hectare, dintre care 8.579,8 hectare păduri virgine şi 61.489,2 ha păduri cvasivirgine.
Referitor la suprafaţa pădurilor virgine şi cvasivirgine în România, la nivelul anului 2002 se estima într-un studiu al Institutului pentru Cercetări şi Amenajări Silvice că ar mai exista 200.000 hectare păduri virgine şi cvasivirgine în ţara noastră.
„Se pare că în perioada scursă din 2002 şi până în prezent, într-o parte consistentă din aceste păduri s-au desfăşurat exploatări forestiere şi nu se mai califică ca păduri virgine şi cvasivirgine (estimări în anumite zone apreciază o pierdere de minim 50% sau mai mult). Oricum, credem că faţă de pădurile incluse până în prezent în catalog mai sunt suprafeţe ce se pierd şi se vor pierde din cauză că nu există un sistem mai atractiv pentru a coopta proprietarii de terenuri de drept privat pentru a-si declara eventualele păduri virgine şi cvasivirgine pe care le deţin”, adaugă Mihai Zotta.
În România, suprafaţa împădurită a scăzut de la 7,048 milioane de hectare în 2016 la 6,929 milioane de hectare în 2020, conform estimărilor Eurostat.
Pădurile reprezentau 38% din suprafaţa Uniunii Europene în 2020, iar în cinci state membre mai mult de jumătate din teritoriu era acoperit de păduri: Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (61%), Estonia (54%) şi Letonia (53%), conform datelor publicate anul trecut de către Oficiul European de Statistică (Eurostat).
La polul opus, cea mai redusă suprafaţă împădurită din Uniunea Europeană era în 2020 în următoarele nouă ţări: Malta (sub 1%), Olanda (10%), Irlanda (11%), Danemarca (15%), Cipru (19%), Ungaria şi Belgia (ambele cu 22%), Franţa (27%) şi România (29%).
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
