Traseul prin Moldova al celebrei rute de pelerinaj „El Camino”. Primele marcaje au fost deja instalate pe traseu
0O celebră rută europeană de pelerinaj ecumenic şi turistic, Camino de Santiago, trece şi prin localităţi din Neamţ, fiind instalate primele marcaje. Prima bornă a traseului, aflată la Iaşi, a fost binecuvântată de Papă.
Noi indicatoare pot fi remarcate de puţină vreme de localnici sau de cei aflaţi în tranzit prin Roman, ele regăsindu-se şi în alte localităţi din zonă. Numai că, ele nu au vreun rol rutier, ci stabilesc traseul de pelerinaj Camino de România - judeţul Neamţ, un proiect de interes public local şi regional.
„Aceste indicatoare nu se adresează traficului rutier, ci doar pelerinilor angajaţi în tranzitarea Romanului. Camino de Santiago reprezintă un drum milenar, care atrage pelerini din toată lumea, ajungând în 2018 la peste 320.000, din 160 de ţări şi având ca punct terminus catedrala din Santiago de Compostela, capitala Galiciei, din nord-vestul Spaniei, în a cărei catedrală se află rămăşiţele apostolului Iacob“, a declarat primarul Leonard Achiriloaie.
În partea de est a Europei, drumul de pelerinaj porneşte de la Iaşi, circuitul străbatând acest judeţ, apoi Neamţ şi Bacău, trecând munţii în Transilvania, prin pasul Oituz, în Covasna. Localităţile din Neamţ ce vor fi străbătute în circuit sunt: Gherăeşti, Săbăoani, Simioneşti, Cordun, Roman, Cotu Vameş, Horia, Trifeşti, Giuleşti, Butnăreşti, Secuieni, Moldoveni, Hociungi, Broşteni, Bahna, Bahnişoara şi Izvoare.
Prin crearea acestui traseu s-a conturat sectorul din Moldova al Camino de Santiago, intitulat Camino de România. În cadrul unor asocieri între Asociaţia prietenilor Camino de Santiago România şi consiliile judeţene, ruta are menirea de a promova potenţialul turistic şi cultural ale zonelor pe care le străbate, contribuind totodată şi la dezvoltarea localităţilor aflate pe ruta de pelerinaj.
Borna de la Iaşi, binecuvântată de Papa Francisc
La venirea în România, în 2019, Papa Francisc a binecuvântat prima bornă Camino de Santiago la Iaşi, care, simbolic, marchează 4.500 km până la Santiago de Compostela, capitala Moldovei fiind oraşul estic cel mai îndepărtat în cadrul reţelei europene a drumurilor ce duc în capitala Galiciei. Borna este amplasată în curtea Episcopiei romano-catolice de Iaşi.
Din 1987, Camino de Santiago a căpătat statutul de „Itinerar Cultural European“, fiind o reţea de drumuri ce împânzeşte continentul, localităţile de pe traseu putând accesa fonduri europene, în vederea îmbunătăţirii infrastructurii destinate pelerinajului. În România, proiectul urmăreşte identificarea reperelor istorice în cinstea Sfântului Iacob cel Mare, mai ales în zone cu populaţie catolică.
Catedrala din capitala Galiciei. FOTO www.caminodesantiago.me
„El Camino“ reprezintă un drum milenar, care atrage anual sute de mii de pelerini din Europa, care-şi propun să ajungă pe jos în oraşul Santiago de Compostela, Spania. În catedrala de aici se află rămăşiţele pământeşti ale apostolului Iacob, ale fratelui acestuia, Ioan Evaghelistul şi ale lui Petru, primul episcop al Romei.
Pentru a ajunge în capitala Galiciei sunt mai multe rute, puncte de pornire fiind din Europa apuseană şi centrală. Patru dintre ele, împreună cu toate catedralele, bisericile, spitalele şi adăposturile pentru pelerini fac parte din Patrimoniul Umanităţii. Cel mai aglomerat este El Camino Frances. Acesta începe la la Saint-Jean Pied de Port, aflat la poalele Pirineilor, în Franţa.
Continuă prin nordul Spaniei şi se încheie la la moaştele Sfântului Iacob, după aproximativ 900 de kilometri. O altă rută este El Camino del Norte. Trece prin nordul extrem al Spaniei, plecând din Irun, de-a lungul a 840 de kilometri. Există şi alte variante, între care Camino La Plata, Primitivo, Portughez, Catalan şi unul Englez. În Spania, traseele sunt marcate cu o săgeată galbenă şi cu scoica pelerinului.
Vă mai recomandăm să cititi:
Salvamont, sfaturi după patimile unei clujence pe Ceahlău. „Panica te face să iei decizii periculoase“
Lumea copilăriei lui Ion Creangă, reconstruită. Cât va costa copia fidelă a satului de altădată