Mesajul cutremurător al unui stareţ: „Deznădejdea şi «suflarea cea rece a morţii» bântuie satele şi oraşele“

IPS Teofan, alături de stareţul Siluan. FOTO Doxologia.ro

Protosinghelul aminteşte în mesajul de Crăciun de preoţii decedaţi în acest an şi spune că sărbătoarea mângâie sufletele greu încercate.

Siluan Antoci, stareţul Mănăstirii Sfânta Cruce, căreia i se mai spune şi Mănăstirea Eroilor, pentru că e ridicată în pădurile Neamţului în zona unei mari bătălii din timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, a transmis un mesaj de Crăciun către ucenici şi credincioşi.

Protosinghelul aminteşte de mari clerici răposaţi în 2020, transmiţând totodată că, deşi a fost un an cu grele încercări, trebuie „să ne îmbrăţişăm fraţii şi duşmanii în nevoi, să punem pe primul loc frica de Dumnezeu şi să călcăm sub picioarele noastre toate fricile deşarte“.

„Sfintele Sărbători au venit, iar bucuria întâlnirii cu ele ne mângâie sufletele noastre atât de încercate anul acesta. Singurul lucru care ne-a rămas şi ne va rămâne este cuvântul Lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură: «... făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumină cărărilor mele (Ps.118, 105)». Naşterea Mântuitorului pe Pământ a adus lumii pace, lumină şi eliberare din lanţurile păcatului. Ca să rămânem liberi de păcat, trebuie să împlinim cu fapta poruncile Domnului, care nu sunt grele pentru cei care Îl iubesc din toată inima. Deznădejdea, frica cea rea, neîncrederea în aproapele şi «suflarea cea rece a morţii» bântuie satele şi oraşele din lumea de astăzi“, transmite stareţul Siluan. 

Mesajul preotului continuă cu alte câteva îndemnuri adresate credincioşilor: „Cuvântului Domnului ne scapă de duhurile întunecate ale acestor timpuri. Să credem în Mântuitorul, care ne-a promis: «Iată,

Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacului! (Matei 28,19)» şi ne-a încurajat: «Nu te teme, turmă mică... (Luca 12,32)». El nu ne lasă. Să nu-L lăsăm nici noi pe El, să-l mărturisim cu credinţă în faţa necredincioşilor vremelnici ai acestui veac, să citim cât mai des Sfânta Scriptură, să ne îmbrăţişăm fraţii şi duşmanii în nevoi, să punem pe primul loc frica de Dumnezeu şi să călcăm sub picioarele noastre toate fricile deşarte! Să dăruim iubire, ca să primim iubire veşnică!“. 

Unul din ctitori, decedat chiar în 2020

Dintre feţele bisericeşti decedate în acest an, stareţul Siluan Antoci îi pomeneşte pe câtiva arhimandriţi de la cunoscute lăcaşuri din ţară: Laurenţiu Popa, de la Mănăstirea Stânişoara (născut în 1954), 

Ghelasie Ţepeş, de la Mănăstirea Sighişoara (n. 1962) şi Arsenie Mărgineanu, de la Mănăstirea Vorona, Botoşani (n. 1931. 

Urmează înalţi ierarhi, IPS Amfilohie, Mitropolit de Muntenegru (n. 1938), IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor (n. 1929) şi IPS Ioannis, Mitropolit de Langados (n.1958). Urmează preotul Constantin Muha, de la Dorohoi (n. 1968), ieromonahul Iacov Savin, de la Mănăstirea Sihăstria, Neamţ (n. 1940) şi Alexandru Argatu, de la Boroaia - Suceava (n.1945), acesta din urmă fiind ctitorul Mănăstirii Sfânta Cruce, alături de tatăl său, marele duhovnic Ilarion Argatu. 

Mănăstirea Sfânta Cruce se află în pădurile care înconjoară comuna Brusturi, făcând stânga de pe drumul naţional Piatra Neamţ - Suceava, cale de mai bine de 10 kilometri, iar de aici, urmând drumul forestier se ajunge la mult mai cunoscuta Mănăstire Neamţ. 

Locul ales pentru ridicarea Mănăstirii Eroilor nu a fost ales întâmplător, fiind în zona unde a fost,

în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1944, o mare încleştare armată, una în care au murit circa 14.000 de soldaţi români, nemţi, ruşi şi se pare maghiari. 

Părintele Ilarion Argatu avea o afinitate faţă de tot ce era legat de armată, deoarece după terminarea Facultăţii de Teologie Cernăuţi a urmat cursurile Şcolii Militare din Bacău. De aici probabil şi dorinţa sa de a face mai mult pentru pomenirea eroilor care au transformat pădurea de la Brusturi într-un cimitir întins prin codri. 

„Trecătorule, mergi şi spune lumii că noi am murit aici apărând patria“

Iniţial, în zonă a existat doar un mormânt, străjuit de o cruce de piatră, în care fuseseră îngropate osemintele unor ostaşi necunoscuţi. S-a înălţat apoi o troiţă de lemn, care amintea despre jertfa miilor de militari, iar în 1992 s-a pus piatra de temelie a schitului, lăcaşul având hramul de Înălţarea Sfintei Cruci, mare sărbătoare prăznuită pe 14 septembrie. 

Şi încet, încet, aşezământul a intrat în circuitul turistic ecumenic, chiar dacă este  retras în păduri, iar celor care-i trec pragul le atrage atenţia biserica din lemn, în stil maramureşan. Despre dimensiunea luptelor care s-au purtat aici după 23 august 1944 „vorbesc“ şi în prezent cele descoperite în zonă, deşi războiul s-a încheiat de 76 de ani. 

Biserica Mănăstirii Eroilor FOTO Doxologia.ro 

Nu este an în care cei care muncesc la pădure sau localnicii plecaţi după ciuperci să nu dea peste diverse elemente de muniţie, începând cu banale cartuşe şi resturi de arme ruginite, dar şi grenade, proiectile, lovituri de atruncător sau bombe de mare calibru. 

În curtea mănăstirii este un monument, încadrat de două tunuri, iar pe o placă de marmură sunt scrise câteva cuvinte emoţionante, întru pomenirea celor care s-au jertfit pentru patrie şi neam: 

„Trecătorule, mergi şi spune lumii că noi am murit aici apărând patria. Ne-am stins printre străini, departe de casă, stând cu arma în mână. Ne-am prăbuşit loviţi de moarte, sub negru giulgiu de ţărână şi cum nici cruci n-avem la capul nostru, dragi urmaşi, în rugăciune măcar un gând, păstraţi-ne din când în când“. 

Actualul stareţ, Siluan Antoci, este născut în comuna Lunca, judeţul Botoşani şi a intrat în monahism în 1995, la Mănăstirea Pângăraţi, Neamţ. Din 2012 a făcut parte din obştea Mănăstirii Agafton, iar peste trei ani a fost numit stareţ al Mănăstirii Înălţarea Sfintei Cruci Neamţ.

Vă mai recomandăm să citiţi:

FOTO Povestea mănăstirii Eroilor, construită pe locul unde 14.000 de oameni au murit într-o cumplită bătălie

Muzeul Vivant de la cea mai cunoscută mănăstire din Neamţ. „Nu veţi găsi aici aur, ci sufletul acestui neam“