Ionel Arsene, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, a fost condamnat. Are de executat ani grei de închisoare

Publicat: 06.04.2022 13:58

Ultima actualizare: 02.08.2022 07:52

Preşedintele CJ Neamţ, Ionel Arsene, a aflat sentinţa în dosarul în care a fost acuzat de fapte de corupţie, denunţul fiind formulat de fostul primar Gheorghe Ştefan. Decizia Tribunalului Bacău nu este definitivă.

Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene, a fost condamnat de magistraţii de la Tribunalului Bacău în procesul în care a fost acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă. Instanţa a decis executarea unei pedepse de 8 ani şi 4 luni de închisoare.

Dosarul a fost pe rolul instanţei timp de de 4 ani, fiind înregistrat pe 21 februarie 2018, când oficialul nemţean era trimis în judecată de procurorii anticorupţie. După opt termene, pe 26 martie 2019, cauza a fost scoasă de pe rolul Tribunalului Neamţ şi trimisă la instanţa similară din Bacău, după soluţionarea unei cereri de strămutare decisă de către magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Au urmat alte 33 de înfăţişări, timp în care acuzatul a

formulat tot felul de cereri şi şi-a schimbat avocaţii. Şeful CJ Neamţ a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti“.

Acesta a susţinut că i-ar fi dat lui Arsene, în 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al legislativului nemţean, Culiţă Tărâţă. Ideea era ca acestasă fiedeclarat în stare de incompatibilitate.

Care sunt faptele care i-au adus condamnarea

„În 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană, martor în cauză, suma de 100.000 de euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, arăta DNA.

Anchetatorii au precizat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, un restaurant din Bucureşti.

Cum tentativa de „compromitere“ a şefului CJ nu a reuşit, Pinalti a cerut restituirea sumei, ar fi primit înapoi doar 20.000 de euro şi a făcut presiuni pentru recuperarea restului, dar demersurile nu au

avut efectul scontat.

A urmat denunţul, iar pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA a cerut magistraţilor de la Tribunalului Bacău arestarea preventivă a lui Ionel Arsene, acesta fiind pus în control judiciar. Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea preventivă, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018.

Preşedintele CJ Neamţ a stat o vreme după gratii, apoi a fost plasat în control judiciar, iar pe 27 iunie 2018 a scăpat de orice măsură preventivă şi a revenit în viaţa publică şi politică. Între timp, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru o altă faptă de trafic de influenţă, din anul 2015, tot din vremea când era deputat în Parlamentul României.

Ionel Arsene era suspectat că ar fi cerut de la un om de afaceri un procent de 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Administraţia Naţională Apele Române pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale.

Intervenţia a fost făcută la un coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, „dar demersurile nu au avut niciun rezultat“, preciza DNA. În timpul urmăririi penale cele două dosare au fost conexate. Decizia Tribunalului Bacău nu este definitivă, putând fi atacată de oricare dintre părţi.