Combat seceta cu zăpada de pe casă
0
Locuitorii comunelor de pe Valea Bistriţei şi cele de pe malul Lacului Izvorul Muntelui au probleme mari cu asigurarea apei de mai bine de două luni
Iarna aceasta a fost cumplită pentru muntenii din Neamţ nu numai din cauza gerului crunt şi a ninsorilor abundente, ci şi din pricina secetei cu care se confruntă de mai bine de două luni. Cei mai afectaţi sunt locuitorii din cele trei comune de pe malul Bistriţei (Poiana Teiului, Borca şi Farcaşa), dar şi cei din Hangu, comună aflată pe malul lacului de acumulare. În satul Topoliceni din comuna Poiana Teiului doar două fântâni mai au un strop de apă, iar celelalte au secat încă din decembrie.
Muncă în echipă pentru evitarea inundaţiilor în Neamţ. Vezi aici localităţile de risc
„Au îngheţat şi izvoarele, aşa ger mare a fost. Soluţii nu prea sunt. Am apelat la pompieri să aducă o cisternă cu apă pentru vite. Aşteptăm să se dezgheţe reţeaua de distribuţie şi atunci va fi apă şi-n Topoliceni“, spune primarul Petrică Bîia. Şi weekend-ul trecut pompierii au trimis o autospecială pentru un transport de apă la Topoliceni. „Solicitarea a venit din partea locuitorilor din zonă în vederea asigurării apei necesare pentru adăparea animalelor“, spune căpitanul Iulian Jugan, purtătorul de cuvânt al ISU Neamţ.
Topesc zăpadă să spele vasele
În satul Chiriţeni, din comuna Hangu, localitate de pe malul lacului Bicaz, situaţia este la fel de dramatică. „Rufele, să vă spun drept, le pun în maşină şi le duc la fată, la Piatra Neamţ, la spălat. E greu şi aşa, dar ce să fac? Apă pentru spălat vasele şi pentru animale facem ori topind zăpada, ori punând vase pe la colţurile casei, unde mai curge din uluc“, spune Vasile Matei.
Acoperișul unei școli din Neamț a cedat sub greutatea zăpezii
Omul, care are grijă şi de casa vecinei plecată în Italia, aşează cazane şi ligheane sub burlane pentru mai multe provizii de apă. „Nu dau vina pe nimeni, a îngheţat reţeaua de pompe, au îngheţat şi izvoarele mici, în fântână mai e puţină apă şi tulbure că, dacă toată lumea ia de acolo, asta este!“, mai spune bărbatul care îi compătimeşte pe consătenii în vârstă, cei mai afectaţi de lipsa apei. La câteva case distanţă, o septuagenară văduvă, care locuieşte cu fiica ei, văduvă şi ea, şi doi nepoţi se chinuie zi de zi să-şi procure apa cu metode improvizate.
„Strâng câte oleacă de omăt şi-l pun la cazan, la topit, dar nici lemne nu prea mai avem. E greu cu copchii ăştia, că trebuie trimişi la şcoală spălaţi şi cu hainele curate. Numai pentru băut nu topesc omăt, în rest pentru toate celea. Mai este oleacă de apă în fântână, da-i puţină tare şi cam tulbure, dar o las şi eu în cană să se limpezească, ce să fac?“, spune Niculina, fata bătrânei. Sătenii aşteaptă să se încălzează timpul în speranţa că problemele se vor rezolva tot cu sprijinul celui de Sus.
Zăporul se topeşte greu
Singura parte bună a secetei este debitul scăzut al Bistriţei, care nu le-a mai produs emoţii sătenilor din cauza podului de gheaţă. Autorităţile rămân însă în alertă pentru zăporul de pe râu ajuns la o lungime de aproximativ 12 kilometri. Temperaturile negative care se înregistrează noaptea împiedică un dezgheţ rapid care ar putea să facă prăpăd în gospodării. În multe puncte, pe mijlocul podului de gheaţă a apărut un canal de scurgere, iar blocul de gheaţă este spart de ochiuri de apă.
Rămâi pe neamt.adevarul.ro să afli cele mai importante ştiri din judeţ.
Se încarcă comentariile...
