Cum a obţinut UDMR un număr uriaş de voturi în judeţe fără „tradiţie“ maghiară. Români get-beget, trimişi ai partidului în birourile electorale locale

Cum a obţinut UDMR un număr uriaş de voturi în judeţe fără „tradiţie“ maghiară. Români get-beget, trimişi ai partidului în birourile electorale locale

Deputatul UDMR Szabó Ödön, preşedinte executiv al UDMR Bihor FOTO Laura Gal

UDMR a obţinut mii de voturi în judeţe din Moldova şi din sudul ţării, fără comunităţi maghiare, iar explicaţia – zic surse ale Adevărul - ar putea fi doar un protocol încheiat înainte de scrutin, astfel încât UDMR să aibă asigurate voturi la fiecare secţie de votare, prin aceeaşi metodă prin care, în 2009, Elena Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a reuşit să-şi obţină mandatul de europarlamentar.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2009, filialele PDL au întocmit chiar liste cu votanţi, cu nume şi numere de telefon, care urmau să-i acorde votul mezinei preşedintelui, ca să o ajute să ajungă în Parlamentul European, şi nu este exclus ca, acum, UDMR să fi beneficiat de voturi după aceeaşi metodă. 
 
Iar explicaţia ar putea fi plauzibilă în condiţiile în care diferenţele dintre rezultatele pe care UDMR le-a obţinut la scrutinul de duminică şi cel din 2016, de pildă, sunt imense. 
 
În Dolj, de pildă, au fost 1.468 de voturi pentru UDMR, deşi datele ultimului recensământ arată o populaţie de numai 192 de maghiari în judeţ, iar în 2016 au primit 327 de voturi. 
 
În Galaţi, cu 133 maghiari, UDMR a primit 1.376 de voturi acum, în condiţiile în care în 2016 a avut 560. Situaţia e şi mai ciudată în Botoşani, unde trăiesc doar 14 maghiari, dar duminică UDMR a primit 934 de voturi, faţă de 2016, când a „recoltat” 239. 
 
Oficialii PNL au dezminţit, printr-un comunicat public, faptul că membri ai partidului ar fi contribuit la voturile obţinute de UDMR în judeţe fără comunitate maghiară, susţinând că „pentru PNL voturile obţinute în alegeri nu sunt tranzacţionabile”, arătând, însă, cu degetul spre PSD.
 
„Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, PSD a desemnat reprezentanţi în 90% din secţiile de votare, unde nu au fost reprezentanţi ai UDMR, pe locurile rezervate Uniunii. În acest sens, avem îndreptăţirea să credem că aceste voturi suplimentare obţinute de UDMR au fost facilitate tocmai de PSD”, se arată în comunicatul partidului, publicat pe G4Media.
 
Cu toate că UDMR a "rupt" protocolul de colaborare cu PSD chiar în ultima săptămână a campaniei electorale, speculaţia ar putea fi întărită de cifre. Căci la votul de duminică UDMR a reuşit să depăşească pragul de 5%, cele mai multe zone cu voturi surpriză fiind judeţe în care PSD a luat cele mai multe voturi. 
 

Alegeri în cifre

 
Rezultate UDMR la ultimele cinci scrutinuri la care a participat UDMR, potrivit cifrelor publicat de G4Media:
 

Europarlamentare 2019:

476.681

Parlamentare 2016:

440.409

Locale 2016:

411.823

Europarlamentare 2014:

350.68

Prezidenţiale 2014, turul 1:

329.727

 
Comparaţii judeţe cu un număr mic de cetăţeni de etnie maghiară (Europarlamentare 2019 faţă de Parlamentare 2016):
 
                                                          2019                                        2016
 

Argeş

                1.532 

               265

Bacău

                2.988

              1287

Botoşani

                   926

                239

Brăila

                    721

                289

Buzău: 

                 1.155

                279

Călăraşi

                   686

                128

Constanţa

                1.908

                398

Dâmboviţa 

                1.462

                200

Dolj

                1.468

                327

Giurgiu

                   731

                146

Ialomiţa

                   712

                100

Olt

                   877

                189

Teleorman

                   667

                204

 
         
UDMR-iştii Ioana, Luminiţa şi Valeriu
 
Cert este însă că UDMR a avut reprezentanţi în fiecare Biroul Electoral Judeţean dar şi în aproape toate secţiile de votare din ţară, inclusiv în judeţe în care nu au votanţi, reprezentanţi care au fost recompensaţi financiar cu indemnizaţia legală stabilită potrivit legii.
 
În BEJ Ialomiţa, de pildă, reprezentanta UDMR este o anume Ioana Pletoianu, în Botoşani Valeriu Aritonovici în timp ce în Buzău se numeşte Luminiţa Iuliana Mândrescu, o traseistă care în 2012 reprezenta în acelaşi Biroul Electoral Judeţean UNPR.
 
Reprezentanţii UDMR resping, însă, speculaţiile potrivit cărora ar fi fost „ajutaţi” cu voturi, pretinzând că voturile sunt ca urmare a unei campanii agresive şi susţinute, în care, doar în judeţul Bihor, au fost implicate aproape 1.000 de persoane care „au bătut din poartă în poartă, stând de vorbă cu fiecare om”, după cum a declarat deputatul UDMR Szabó Ödön, preşedintele executiv al formaţiunii din Bihor.
 
De altfel, deputatul consideră numărul mare de voturi din judeţele româneşti drept o normalitate, pretinzând că au organizaţii în aproape toate judeţele din ţară şi avut reprezentant în fiecare secţie de votare care "măcar ei au votat cu noi".
 

"Avem oameni destoinici"
 

Chiar dacă voturile acordate UDMR la aceste alegeri sunt în multe judeţe româneşti chiar şi de 10 ori mai multe decât la alegerile parlamentare din 2016, Szabó Ödön respinge informaţia potrivit căreia PSD sau PNL şi-ar fi direcţionat membri ori simpatizanţii să voteze cu UDMR ori să reprezinte formaţiunea maghiarilor în secţiile de votare.
 
„Avem organizaţii în aproape toate judeţele României. Măcar ei au votat cu noi”, spune Szabó, care consideră jignitoare ideea ca numai minoritatea maghiară ar putea vota cu partide româneşti şi să nu fie români care să voteze UDMR. „Votul nu este cu sens unic, de la maghiari spre partidele româneşti ci şi invers”, zice deputatul.
 
În acest sens, Szabó dă ca exemplu localitatea  bihoreană Criştioru de Jos, o localitate în care nu trăiesc maghiari şi unde, din 2013, au un consilier local UDMR, român sadea, care nu ştie  o boabă ungureşte. „Avem primari care au primit multe voturi de la români care au considerat că reprezentanţii  noştri sunt oameni destoinici, de ce nu ar fi unii care gândesc la fel şi despre candidaţii noştri la europarlamentare?”, se întreabă Szabó, care neagă că PSD sau PNL şi-ar fi direcţionat membri ori simpatizanţii să voteze cu UDMR ori să reprezinte formaţiunea în secţiile de votare.
 

S-a mai întâmplat
 

„Se deturnează efectul muncii şi politicii comunităţii maghiare. Noi azi avem deputat de Constanţa, am avut deputat de Tulcea, Giurgiu, Galaţi, Bucureşti. În 2007, când domnul Tőkés László, ca independent, a obţinut voturi şi a intrat în Parlamentul European nu a întrebat nimeni cum a obţinut 3.000 voturi în Bucureşti, sau 1.500 în Iaşi”, a explicat preşedintele executiv al UDMR Bihor. 
 
Pe de altă parte, însă,  Szabó susţine că voturile pe care le-au primit la scrutinul de duminică provin şi de la alte minorităţi naţionale, iar asta pentru că UDMR a fost singura formaţiune care a promovat la nivel european un proiect pentru protecţia minorităţilor naţionale din Europa reuşind să strângă în România aproape 400.000 de semnături.
 
Este vorba despre demersul Minority Safepack, având ca scop sunt protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale şi minoritare, cultură şi învăţământ, politica regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual şi alte instrumente media, sprijin regional.
 
„În Şinteu, în Bihor, unde populaţia majoritară e slovacă, am primit 25% dintre voturi pentru că am fost singura formaţiune care am promovat acel proiect”, declară deputatul.
 
Cazul Constanţa
 
Judeţul Constanţa are, conform recensământului din anul 2011, 450 de persoane de etnie maghiară înregistrate oficial. Desigur, nu toate aceste persoane au şi drept de vot, dacă luăm în considerare că unii dintre aceştia sunt copii.

Cu toate acestea, la votul pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, în judeţul de la malul mării s-au înregistrat 1.908 voturi valide pentru UDMR. Asta în timp ce în urmă cu patru ani, în acelaşi judeţ, UDMR a obţinut doar 334 de voturi.

Ion Encică, reprezentantul UDMR în Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Constanţa, a declarat pentru „Adevărul” că „partidul a scos la vot o parte din alegătorii care nu ieşeau de regulă la vot, iar oamenii au ieşit şi au votat altceva”. De asemenea, o altă explicaţie ar fi că UDMR a „furat voturi” de la PSD.
 
„Să ştiţi că sunt simpatizanţi ai UDMR în Constanţa chiar dacă nu au treabă cu etnia, aşa cum nici eu nu sunt etnic”, spune Ion Encică.

UDMR a avut reprezentanţi în 465 de secţii din totalul de 556, la nivelul judeţului Constanţa. „Un reprezentant primeşte din partea statului, din fondurile alocate alegerilor, aproximativ 250 de lei. Merge cu o zi înainte la instruire şi participă şi a doua zi după scrutin la diferite activităţi. Dacă au votat ei cu familiile lor, pentru că ei fac asta pentru un ban, vă daţi seama că ajungem uşor la 900 de voturi”, mai spune Ion Encică.

Unii observatori independenţi ai alegerilor din 26 mai spun că cea mai plauzibilă teorie este cea a „votului tactic organizat”. Cu alte cuvinte, un partid îşi îndeamnă o parte din alegători să voteze cu un alt partid. Aceeaşi observatori spun că nu s-au observat nici un fel de fraudă sau tentativă din partea UDMR la alegerile europarlamentare.
 
Români get-beget reprezentanţi în birourile electorale judeţene

UDMR rar a avut în Biroul Electoral Judeţean Olt reprezentanţi din rândul etniei, tradiţional între partidele care organizează alegerile şi formaţiunea etnicilor maghiari fiind parafate înţelegeri pentru a delega reprezentanţi în secţii. De cele mai multe ori, o face partidul aflat la putere, sau aliaţii săi. De data aceasta a fost rândul ALDE, iar reprezentantul UDMR în Biroul Electoral Judeţean Olt la aceste alegeri a fost Cristina Drăgulescu, o apropiată de ALDE.
 
ALDE ar fi delegat reprezentanţi în peste 200 de secţii, din totalul celor 380 din judeţul Olt, spune un membru din cadrul Biroului Electoral Judeţean. Alte partide care au beneficiat şi acestea de lipsa de interes a UDMR pentru a-şi trimite oameni care să le apere interesele au mai fost PMP (văduvit de reprezentanţi proprii la tragerea la sorţi) şi UNPR, care şi aceştia şi-au trimis astfel oameni în secţii.

Surprizele ar fi venit, însă, chiar de la începutul zilei. „Au fost şi secţii în care nu s-au prezentat oamenii desemnaţi iniţial. Ne-au sunat preşedinţii în ziua votului şi n-au mai putut fi înlocuiţi, cine să aibă ştampilă?! (n.r. – din partea UDMR)“, spune un alt delegat la alegerile care tocmai s-au încheiat, din BEJ Olt.

Calculele partidelor care beneficiază de posibilitatea de a-şi dubla, practic, astfel, oamenii în secţii sunt următoarele: pe de o parte controlul în cadrul secţiei, pe de alta, voturile astfel obţinute din partea delegaţilor, care se simt cel puţin moral datori să răsplătească desemnarea în acea poziţie. Statul român recompensează participarea ca membru într-o comisie de votare cu 250 de lei. Dacă până acum votul îl dădeau celor care, în mod efectiv, îi numeau în secţii (organizatorii alegerilor), cel mai probabil de data aceasta în anumite cazuri s-a dat UDMR.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: