Cum era să piardă statul român aproape două milioane lei, după „tunul” dat de un afacerist

Cum era să piardă statul român aproape două milioane lei, după „tunul” dat de un afacerist

Arc peste timp. Podul din Finiş în 2011 (stânga) când oficial trebuia să fie terminat de 3 ani şi în prezent (dreapta) când stă să se prăbuşească. Statul a plătit pentru construirea lui 2 milioane de lei.

Un proces pornit la Oradea de Ministerul Dezvoltării Regionale scoate la iveală un „tun” dat statului în 2007 de către un afacerist bihorean, cu o pagubă de aproape două milioane lei, care nu a fost recuperată încă, după mai bine de 15 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unde-i podul?

Povestea a început în 2007, odată cu proiectul pentru reconstrucţia podului din comuna bihoreană Finiş, finanţat din fonduri guvernamentale. Licitaţia organizată pentru atribuirea contractului a fost câştigată de societatea Consab Impex, administrată de Claudiu Sabău Merce, ginerele chestorului (r) Terente Merce, fost şef al UM 215 în Bihor, apoi şi consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu. 
 
Firma Consab Impex nu îndeplinea condiţiile de a participa la competiţie, neavând lucrări similare, şi nici utilaje. Sabău Merce s-a înscris în cursă în asociere cu o cunoscută firmă de hidroconstrucţii care, după semnarea contractului, s-a şi retras din asociere. 
 
Documentul prevedea un preţ de 2,2 milioane lei (TVA inclus) şi un termen de finalizare de 12 luni pe care, însă, afaceristul bihorean nu l-a respectat. A făcut doar 30% din lucrări, dar a încasat 85% din suma cuvenită pentru întreaga investiţie, plăţi justificate cu situaţii de lucrări false contrasemnate de dirigintele de şantier, Ioan Matei şi fostul edil al comunei Finiş, în total, aproximativ 1,8 milioane lei, după care a dispărut.
 

Maşini şi vile

În loc să-l reclame, fostul primar al comunei Vura Albert, iar apoi primarul nou ales, Ioan Man, i-au prelungit termenul de execuţie, autorizaţia de construcţie, şi, din trei în trei luni, în raportările făcute la Ministerul Dezvoltării Regionale, care a finanţat lucrarea, au declarat că şantierul e în grafic, chiar dacă la pod nu lucra nimeni. 
 
S-au sesizat, în schimb, poliţiştii, în urma unor dezvăluiri de presă, şi au deschis un dosar penal în acest caz. Ancheta a scos la iveală că patronul Consab Impex a folosit fondurile guvernamentale încasate ca să îşi cumpere bolid de lux, teren şi vilă. Între timp, podul din Finiş a fost terminat, în final, de alte firme, care au acceptat să preia datoria pe care Primăria Finiş o avea de recuperat de la Sabău, la care s-au adăugat 500.000 lei, din bugetul local, pentru lucrări suplimentare.
 

Condamnat, dar cu bani

În timpul cercetărilor declanşate împotriva lui, Sabău şi-a admis vina şi a semnat, în 2014, un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, primind o pedeapsă de 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei, pe o perioadă de 3 ani şi 6 luni. Dirigintele de şantier Ioan Matei a primit tot o pedeapsă de 1 an şi 6 luni de închisoare, în timp ce fostul primar al comunei Vura Albert s-a ales cu 1 an şi 2 luni de închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei pe 3 ani şi 2 luni.
 
Cât despre pagubă, anchetatorii au stabilit că lucrările au fost făcute şi, deci, paguba nu există. „În ceea ce priveşte soluţionarea acţiunii civile, finanţatorul nu s-a constituit parte civilă în cauză, avându-se în vedere că lucrarea a fost executată în raport cu suma virată în contul Primăriei Finiş”, se arată în documentele de la dosar.
În realitate, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - prin care s-a realizat finanţarea - nu s-a constituit parte civilă pentru că reprezentanţii instituţiei nu au ştiut că banii trimişi în Bihor au fost deturnaţi şi statul a rămas cu o „gaură” de aproape două milioane de lei. 
 
Au aflat în 2017, adică după încă patru ani, sesizaţi fiind de fostul şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor Vasile Popa, la vremea respectivă suspendat din funcţie iar în 2020 condamnat definitiv la şase ani de detenţie în urma unui proces declanşat pe numele lui de DNA. 

În proces

Până ca Ministerul Dezvoltării să reacţioneze, au mai trecut doi ani. Concret, în luna iulie 2019, juriştii din Capitală au înaintat Tribunalului Bihor o acţiune în pretenţii împotriva afaceristului, Daniel Merce Sabău, dar şi a ex-primarului comunei Finiş Vura Albert, respectiv a dirigintelui de şantier Ioan Matei, cerând să fie obligaţi să returneze paguba statului.
 
Instanţa a şi admis acţiunea, obligându-i pe cei trei să plătească, în solidar, prejudiciul provocat statului. Hotărârea instanţei nu este însă definitivă, fiinde deja atacată. Pocesul se află, în prezent, în dezbaterea Curţii de Apel Oradea. Între timp, Merce Sabău a ajuns după gratii, fiind condamnat definitiv pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, plus două infracţiuni rutiere. 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările