Scheletul din dulapul baronului Nichita. Lista investiţiilor pentru care primarul Iaşiului este cu un picior în curtea DNA

Baronul PSD Gheorghe Nichita s-ar putea alege cu un dosar penal privind cheltuirea iresponsabilă a unui credit prin care a împovărat inutil populaţia Iaşiului.  Curtea Supremă a admis un prejudiciu de peste 2,7 milioane de lei produs de administraţia primarului moldovean.

O decizie luată zilele trecute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a României pune sub un butoi de pulbere primăria condusă de baronul PSD Gheorghe Nichita. Judecătorii din Capitală au admis, printr-o hotărâre irevocabilă, un prejudiciu de aproximativ 2,7 milioane de lei ce ar fi fost produs de municipalitatea ieşeană în cadrul unui program de asfaltări derulat din bani împrumutaţi de Primăria Iaşi.

ÎCCJ a judecat legalitatea unui raport întocmit de Direcţia Regională a Finanţelor Publice (DGFP) Iaşi, conform căruia autorităţile locale ieşene au decontat, unor firme apropiate, mai multe sume de bani fără a respecta legile în vigoare. Soluţia luată pe latură civilă de judecători poate avea însă efecte directe şi într-un dosar penal în care Gheorghe Nichita a fost reclamat de trei foşti consilieri locali pentru abuz în serviciu.

Dosar penal pentru Nichita

Neregulile constatate de finanţişti în raportul admis de ÎCCJ se regăsesc şi într-o plângere înaintată, în 2012, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). În septembrie 2014, dosarul a fost clasat de către DNA, printr-o rezoluţie în care se preciza că nu se poate demonstra existenţa unui prejudiciu. La momentul respectiv, raportul amintit era anulat aproape în totalitate, în primă fază, la Iaşi, printr-o decizie a judecătorilor ieşeni. După clasarea dosarului, fostul consilier local Sorin Ionescu, unul dintre semnatarii plângerii, a atacat soluţia în instanţă. Procesul s-a terminat marţi, rămânând în pronunţare pentru săptămâna viitoare. Tot marţi a fost depusă la dosar şi minuta judecătorilor de la ÎCCJ, prin care aceştia au recunoscut prejudiciul.

“Hotărârea definitivă a ÎCCJ păstrează în integralitate procesul verbal de inspecţie al ANAF ceea ce presupune că, în mod legal şi corect, procurorii DNA ar trebui să îşi revizuie soluţia prin care au clasat plângerea formulată în dosarul 162/P/2012. Aştept atât recuperarea banilor de la cei vinovaţi cât şi sancţionarea penală a celor implicaţi”,  precizat ieri, pentru “Adevărul”, fostul consilier local Sorin Ionescu.

Neregulile comise de administraţia Nichita

În 2006, Primăria Iaşi contracta un împrumut de 200 de milioane de lei de la Dexia, o instituţie financiară francezo-belgiană, în scopul modernizării infrastucturii şi străzilor din Iaşi. Banii erau împrumutaţi cu un an înainte ca România să poată obţine finanţări structurale de la Uniunea Europeană, odată cu integrarea ţării noastre, fapt ce a dus la critici dure pentru Gheorghe Nichita, acuzat că a împovărat inutil locuitorii Iaşului. Ulterior, administraţia ieşeană a oferit mai multe contracte unor firme apropiate şefilor de la Primăria, cum au fost Euroconstruct, Citadin sau Moldoconstruct. În 2011, opoziţia a solicitat realizarea unei verificări a modul de cheltuire a banilor împrumutaţi de la Dexia, realizat de Fisc, şi în urma căruia s-a întocmit raportul confirmat zilele trecute de ÎCCJ.

În respectivul raport, obţinut de “Adevărul” şi ataşat la finele acestui articol, sunt enumerate mai multe lucrări din oraş la care primăria ar fi decontat nejustificativ organizările de şantier. “Din analiza actelor şi documentelor referitoare la obiectivul de investiţii «Proiectare şi execuţie lucrări de modernizare străzi în municipiul Iaşi, etapa I» s-a constatat că în perioada iulie 2007 – decembrie 2009 au fost decontate de către Municipiul Iaşi, cheltuieli cu organizarea de şantier, fără a exista documente justificative. Executanţii au determinat cheltuieli cu organizarea de şantier prin aplicarea unui procent de 3%, la valoarea situaţiilor de lucrări prezentate la decontare, fără a prezenta situaţii de lucrări aferente organizării de şantier sau alte documente care să ateste efectuarea unor cheltuieli conexe organizării de şantier”, se arată în raportul de control.

Cu titlu de exemplu, finanţiştii arătau, potrivit raportului, că Primăria ar fi decontat cheltuieli pentru organizarea unui şantier privind modernizarea unei linii de tramvai, fără a avea documente justificative în acest sens.

Pe lângă efectele pe linie penală pe care soluţia ÎCCJ le-ar putea produce aceasta obligă municipalitatea şi la recuperarea celor 2,7 milioane de lei.  Problema e că o parte din firmele care au câştigat atunci licitaţiile, cum ar fi Euroconstruct, de pildă, au intrat în insolvenţă iar recuperarea prejudiciului de către Primărie va fi aproape imposibilă.

Reprezentanţii Primăriei nu comentează

Primăria Iaşi, prin vocea purtătorului de cuvânt al instituţiei, Sebastian Buraga, a oferit un punct de vedere lipsit de consistenţă referitor la procesul pierdut zilele trecute. „Nu comentăm deciziile instanţei, dar aşteptăm din partea Înaltei Curţi în mod oficial decizia cu motivările aferente, urmând a face o analiză în cadrul Primăriei, funcţie de documentele trimise, urmând apoi a formula un punct de vedere”, a precizat Sebastian Buraga. La scurt timp după clasarea dosarului de la DNA, primarul Nichita preciza că plângerile şi controalele efectuate la Primăria Iaşi în privinţa împrumutului de la Dexia au avut în spate interese politice.

“Ştiam de la început că nu am nicio vină acolo. A fost un dosar făcut politic, de domnul Tomaşeschi, de domnul Păduraru. Oameni politici care au confundat interesele comune cu cele ale lor personale, de a desfiinţa Palasul, de a mă ataca pe mine. Au adus doi oameni de la ANAF care au stat doi ani şi ceva în Primărie. S-au făcut presiuni însă până la urmă justiţia a dat soluţia corectă”, spunea Nichita înainte ca ÎCCJ să întoarcă soluţia de la Iaşi.  

Ieşenii vor avea de plătit  până în 2030 pentru lucrările facute ani din creditul Dexia. Doar în cazul obligaţiunilor emise în 2008 s-au achitat deja aproximativ 20 milioane lei, ca dobânzi.

11 proiecte incomplete şi zeci de probleme ulterioare

Cheltuiala dezastruoasă a creditului Dexia a fost reliefată de-a lungul anilor de presa locală din Iaşi. Niciun proiect din cele 11 mediatizate iniţial de şefii primăriei nu a fost terminat cu sumele prevăzute iniţial. S-a lucrat greu, cu întârzieri mari, suplimentări de fonduri de la bugetul local sau din alte surse de finanţare.  

1. „Marea asfaltare“ - 91,2 milioane lei – 130 de străzi refăcute (găuri în asfalt după un an, străzi şi trotuare sparte ulterior de furnizori de utilităţi)

2. Iluminat public - 27,6 milioane lei (întârzieri mari, eficienţă minimă)

3. Locuinţe sociale în cartierul Grădinari – 16,5 milioane de lei: 4. Modernizare linii tramvai – 13,5 milioane de lei (întârzieri uriaşe)

5. Sistemul informatic al Primăriei  Iaş – 11,8 milioane de lei (cost exorbitant)

6. Modernizare cartier Tătăraşi – 10 milioane lei (terminat cu întârzieri uriaşe, finanţat ulterior din alte surse)

7. Piaţete, borduri, trotuare piaţete oraş – 9,8 milioane de lei

8. Pasaj subteran Hala Centrală – 7,2 milioane de lei (terminat cu întârzieri uriaşe)

9. Cămin pentru asistaţi social cumpărat în cartierul Canta – 6,1 milioane de lei (nemodernizat)

10. Cadastrul general al municipiului Iaşi – 3,5 milioane de lei (terminat recent, cu fonduri din alte surse)
 

Concluzii raport dexia