Povestea primului cimitir evreiesc din Ţările Române. Cea mai veche piatră funerară datează din primul an al domniei lui Ştefan cel Mare

Povestea primului cimitir evreiesc din Ţările Române. Cea mai veche piatră funerară datează din primul an al domniei lui Ştefan cel Mare

În prezent, cimitirul evreiesc din Iaşi adăposteşte în jur de 150.000 de morminte FOTO cimitire.iasi.ro

Iaşiul a avut cel mai vechi cimitir evreiesc din Ţările Române. Locul de veci al evreilor, acum în paragină, este vizitat anual de sute de urmaşi ai locuitorilor de confesiune mozaică îngropaţi la marginea oraşului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Iaşiul a fost printre primele oraşe din România locuite de evrei. Unele pietre funerare din cimitirul Ciurchi datează din secolul al XV-lea, cea mai veche fiind „contemporană” cu înscăunarea lui Ştefan cel Mare ca domnitor al Moldovei. Istoricii cred că piatra funerară din 1457 ar fi fost a unui medic evreu venit la Iaşi din Polonia.

Un secol mai târziu, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, comunitatea evreiască din Iaşi se afla în expansiune, la mijlocul secolului al XVI-lea fiind construită aici şi prima sinagogă. Potrivit scriitorului ieşean Ion Mitican, primul rabin al comuităţii evreieşte construite la Iaşi a fost un cronicar refugiat din Ucraina, Nathan Nata Hanover.

Cimitirul Ciurchi, considerat primul cimitir evreiesc din Ţările Române, a fost localizat în cartierul Tătăraşi, zonă locuită majoritar de creştini înstăriţi, dar în care se regăseau şi case deţinute de evrei. Locul de veci al evreilor avea o suprafaţă de cinci hectare şi era închis cu un zid de piatră de o înălţime de trei metri.

Documentele vremii consemnează că în mijlocul său era amplasat cavoul rabinului din Ştefăneşti, înconjurat de aproximativ 10.000 de pietre funerare. În 1943, din cauza inundaţiilor şi a crizei locuinţelor, evreii şi-au deshumat rudele, osemintele şi pietrele funerare şi le-au depus într-un alt cimitir înfiinţat în cartierul Păcurari. Odată cu aceeaşi acţiune, zidul care înconjura fostul cimitir a fost dărâmat. Locul însă nu a fost folosit pentru ridicarea altor locuinţe, aşa cum prevedeau planurile iniţiale, ci a devenit parc începând cu 1950.

Terenul actual pe care se află cimitirul evereiesc, din cartierul Păcurari, a fost cumpărat de comunitatea evreiască în jurul anului 1880. Cimitirul adăposteşte în prezent aproximativ 150.000 de morminte şi se întinde pe o suprafaţă de 26 de hectare. Locul este îngrijit de mai bine de 30 de ani de Olga Chimir, o femeie de 59 de ani care în tinereţe a fost mezzo-soprană în corul Operei Naţionale din Iaşi. Ieşeanca locuieşte chiar în clădirea administrativă a cimitirului, cu toate că are o locuinţă în cartierul Păcurari.

Vă recomandăm şi:

Cine a fost prima femeie care a primit titlul de profesor universitar în România. „Conform Constituţiei, femeile nu aveau drept de vot pe atunci“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: