Jumătate din rinichii moldovenilor „zboară” în Capitală. Câţi români trăiesc cu organele prelevate la Iaşi
0
Iaşiul exportă majoritatea organelor prelevate de la donatori aflaţi în moarte cerebrală, deşi alţi bolnavi din judeţ au nevoie de ele. Mare parte din organele prelevate de echipa Centrului Regional de Transplant (CRT) din Iaşi nu rămân în acelaşi centru medical pentru transplantare, ci ajung în Capitală, chiar dacă pacienţii ieşeni aşteaptă ani de zile pe liste un organ sănătos.
Spitalul „Dr. C. I. Parhon” este acreditat pentru transplantul de rinichi, însă de fiecare dată când echipa CRT identifică un donator pentru care are acceptul familiei de a preleva ambii rinichi, doar unul rămâne la Iaşi. Celălalt pleacă spre Bucureşti, deşi pe lista de aşteptare de la Spitalul Parhon se află peste 200 de persoane care speră la o viaţă normală.
Ultima prelevare de organe de la Iaşi a avut loc marţi noaptea spre miercuri, când familia unui bărbat de 63 de ani aflat în moarte cerebrală a acceptat să doneze rinichii, ficatul şi corneea acestuia. „Ca de obicei, ficatul şi un rinichi a fost transportat la Bucureşti. Rinichiul este luat pentru că există un fel de acord între noi şi cei din capitală şi în plus Spitalul Parhon a fost sprijinit încă de la început de medicii bucureşteni în realizarea transplantului şi s-a perpetuat un fel de tradiţie. În schimb, nici spitalul nu are o echipă mai mare care să poată face două transplanturi, dacă nu simultan, măcar la câteva ore distanţă”, a precizat dr. Raluca Neagu, coordonatoarea CRT.
Numărul medicilor implicaţi în activitatea de prelevare şi transplant este motivul pe care îl invocă şi prof. dr. Radu Deac, directorul ANT. Potrivit specialistului, la Cluj rămân ambii rinichi pentru transplantare la pacienţii din zonă pentru că echipa medicală care face tranplantul este formată din 20 de medici, în timp ce la Iaşi aceasta este înjumătăţită.
„Preluarea unui rinichi către alt centru medical nu se întâmplă doar în cazul prelevărilor de la Iaşi. De exemplu, rinichii prelevaţi din toată zona Transilvaniei ajung la Cluj, dar celelalte organe, ficatul, tendonul, pielea ajunge la Bucureşti. Activitatea de prelevare şi transplant de la Iaşi a început mai târziu şi asta contează”, a declarat prof. dr. Radu Deac.
Medicul a mai precizat că un alt criteriu în preluarea organelor este şi lista de aşteptare pentru organul respectiv din centrele din ţară. În acest caz, dacă cea din capitală sau de la Cluj este mare decât cea din Iaşi, organele ajung la cele două, la fel cum corneea prelevată la Cluj ajunge de multe ori la Iaşi, după cum a spus medicul.
„În perspectivă, dacă se va dovedi că la Iaşi există o activitate de transplant renal intensă, atunci vom decide dacă vor rămâne ambii rinichi acolo. Până atunci, centrul trebuie să ne dovedească că cifrele au crescut, că au realizat mai multe transplanturi şi că au identificat mai mulţi posibili donatori”, a mai adăugat prof. dr. Radu Deac.
Reprezentanţii Spitalului Clinic Parhon spun că momentan echipa de transplant numără 10 medici, dar dacă pe viitor vor fi identificaţi mai mulţi donatori, vor fi implicaţi şi mai mulţi medici. „Ne-am gândit la această posibilitate ca pe viitor să se poată realiza transplantarea ambilor rinichi la noi şi de aceea am mărit echipa de prelevare şi transplantare la 10 medici. Realizarea ambele intervenţii înseamnă câteva ore bune şi atunci medicii care fac cel de-al doilea transplant trebuie să fie odihniţi”, a arătat dr. Carmen Volovăţ, director medical la Spitalul Parhon.
CRT exportă către alte centre medicale şi ficatul prelevat la Iaşi pentru că ANT nu a acreditat Spitalul „Sfântul Spiridon” ca să poată efectua transplantul hepatic. Unitatea sanitară încă trebuie să realizeze circuitele necesare, iar echipa medicală trebuie să participe la minimum 20 transplanturi de ficat pentru a îndeplini criteriile agenţiei. Anual, la Iaşi, se efectuează aproximativ 20 de prelevări de organe.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
