Ce este total incorect în expresiile „Nu se merită“ şi „Nu se există“. Verbe care nu suportă diateza reflexivă

Ce este total incorect în expresiile „Nu se merită“ şi „Nu se există“. Verbe care nu suportă diateza reflexivă

Unele expresii sunt învechite, altele incorecte FOTO Arhivă

Construcţia „nu se merită” apare în Dicţionarul de Argou al limbii române, ediţia din 1997. „Adevărul” vă explică, mai jos, de ce expresia este incorectă gramatical.

Ştiri pe aceeaşi temă

Construcţia „nu se merită” este una dintre cele mai întâlnite greşeli de limbă. Verbul din această formulare nu este reflexiv şi, prin urmare, expresia este incorectă din punct de vedere gramatical. 
 
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, verbul „a merita” este un verb tranzitiv, adică acţiunea la care face referire se răsfrânge asupra unui obiect.
 
Verbul „a merita” provine din termenul francez „mériter” şi are sensul de a fi vrednic de răsplată sau de pedeapsă potrivit cu faptele sale (bune sau rele); a avea dreptul să primească o răsplată (bună sau rea); a i se cuveni, a meritarisi. 
 
Dexonline.ro notează că în Dicţionarul de argou al limbii române, ediţia 1997, expresia „nu se merită!” este explicată prin construcţia „nu merită osteneala!”. La finalul explicaţiei de pe platforma online, cititorii sunt, totuşi, atenţionaţi: verbul „a merita” nu este reflexiv, prin urmare expresia este incorectă gramatical.
 
În Ghidul de exprimare corectă pus la dispoziţie de dexonline.ro, colaboratorii platformei arată cum a apărut construcţia „nu se merită”. 
„Formele impersonale cu aspect reflexiv ale lui a merita şi a exista au apărut, probabil, prin contaminare cu construcţiile similare de tipul nu se obişnuieşte, nu se justifică, nu se face/cade, dar ele nu au nicio justificare”, se arată în sursa citată.
Prin urmare, corect este „el merită să fie ajutat”, „nu merită să aştept”, şi „nu se merită să fie ajutat”, sau „nu se merită să aştept”.
 
În cazul verbului „a exista” explicaţia este similară. Nu spunem „nu se există aşa ceva”, ci „nu există aşa ceva”. De asemenea, potrivit dexonline.ro, construcţia „mă risc”, formată din verbul „a risca” la diateza reflexivă şi folosită cu sensul de a se expune unui risc, biruind frica sau jena, este învechită şi nerecomandată în prezent. 
 
Citeşte şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: