Îngerii lui Moş Nicolae pentru copiii străzii
0
O mână de oameni de la o fundaţie de caritate aduce bucuria Sărbătorilor în sufletele copiilor fără casă
În cea mai săracă regiune din ţară sunt sute de copii pentru care Moş Nicolae nu este decât o poveste. Cei care-i văd pe trotuare le spun simplu, „copiii străzii", îi privesc ca pe un fenomen natural pentru Iaşi şi îi ocolesc. Puţini sunt cei care se opresc să le întindă o mână de ajutor sau să-i întrebe de povestea din spatele ochilor încercănaţi de suferinţă. Cei de la Fundaţia Iosif au învăţat, în cei 18 ani de când lucrează în Iaşi să asculte şi să întindă o mână de ajutor.
Copii însinguraţi cu părinţi bogaţi
Sute de copii ai străzii, micuţi pe care familiile îi trimiteau la cerşit, au primit cu bucurie din mâinile celor de la fundaţie hăinuţe, dulciuri, ajutor, speranţă. „Proiectul de bază al fundaţiei noastre a fost, în 1993, la înfinţare, legat de copiii străzii. La început luam haine şi le duceam pur şi simplu copiilor de pe stradă. Din 1996 am închiriat apartamente, separat pentru fete şi băieţi, iar după aceea am avut un spaţiu în Valea Lupului", susţine Sebastian Ghica, directorul executiv al fundaţiei. După aceea, povesteşte ieşeanul, a venit perioada în care aceşti copii au putut fi integraţi în propriile familii sau adoptaţi de persoane din ţară şi din străinătate. „Mai era atunci opţiunea asistenţilor maternali şi noi am fost printre primii din Iaşi care am organizat cursuri pentru asistenţi maternali", spune Sebastian Ghica.
Cadouri de Sărbători
În preajma Sărbătorilor cei de la Fundaţia Iosif aleargă precum spiriduşii Moşului pentru a aduce un zâmbet pe chipurile copiilor defavorizaţi. „De Sărbători oamenii devin mai sensibili faţă de copiii săraci. Ne-au sunat de la firme, chiar şi persoane fizice care au spus că au jucării, hăinuţe sau pachete pentru cei mai săraci. Aici noi suntem doar mediatori. Luam pachetele şi le ducem celor care au nevoie", explică Ghica.
Ajutaţi copiii cu deficienţe din Iaşi!
Zonele-problemă din municipiu sunt în special cele locuite de persoanele de etnie rromă, precum cartierele Dallas, Dacia sau Alexandru cel Bun. Cu toate acestea, fenomenul copiilor străzii a scăzut ca intensitate comparativ cui anii 1993-1994. „Atunci au fost foarte mulţi copii care au fugit pur şi simplu din centrele de plasament. Cel mai greu este să lucrezi cu copiii străzii. Sunt mai reticenţi şi nu sunt obişnuiţi cu ordinea, cu programul cu ierarhia. E greu să recuperezi un astfel de copil, pentru că strada devine un drog al libertăţii", a conchis directorul fundaţiei.
Copiii străzii nu s-au născut pe stradă
Conform unui studiu publicat de cei de la fundaţie, numărul copiilor străzii din întreaga ţară a fost estimat a fi între 3.000 şi 5.000, iar o treime dintre aceştia se află în zona Moldovei. Cu toate că majoritatea copiilor defavorizaţi provin din zona urbană, un procent destul de important este reprezentat de micuţii din satele învecinate cu Iaşiul, aceştia fiind în procent de 25%. Aceştia vin în oraş dimineaţa devreme ca să cerşească sau să muncească şi se reîntorc acasă seara. 41% dintre aceştia cerşesc, 25% muncesc ca manipulanţi de mărfuri şi 17% dintre ei ca vânzători ambulanţi.
Se încarcă comentariile...
