Topul celor mai periculoase monumente istorice din vestul României, locuri unde turiştii îşi riscă viaţa pentru o fotografie
0
Cele mai atractive monumente istorice din judeţ prezintă numeroase riscuri pentru cei care le vizitează. În Cetatea Devei, un tânăr a murit zdrobit de stânci, însă şi alte cetăţi şi castele din Hunedoara îi pot pune în pericol pe turiştii aventurieri.
Cetăţi dacice şi medievale, castele şi alte monumente preţioase din vestul ţării, sunt, pe cât de atractive, pe atât de periculoase pentru vizitatorii care se aventurează în ele. În unele cazuri, administratorii lor nu au luat nicio măsură pentru a le oferi oaspeţilor lor siguranţa că vor pleca teferi după o vizită în locurile istorice. Alteori, turiştii au plătit cu viaţa pentru că au încălcat regulile.
În 30 aprilie, Florin Grigoraş (28 de ani), a murit prăbuşit de pe un zid al Cetăţii Devei. Moartea tânărului urcat într-un loc interzis publicului din cetate, pentru a face fotografii, a creat controverse faţă de pericolele care îi pândesc pe vizitatori în obiectivele turistice, dar şi privind modul în care autorităţile previn astfel de situaţii.
Tragedia din Cetatea Devei a fost al treilea incident petrecut în ultimele luni pe Dealul Cetăţii. În vara anului trecut, doi tineri au rămas, pe rând, blocaţi pe stâncile de la poalele Cetăţii, fiind în pericol de a se prăbuşi de la peste 20 de metri. Au fost salvaţi de pompieri şi de specialişti în escaladă. În urma celui mai recent incident din Deva au fost luate măsuri.
„A fost dublat numărul plăcuţelor de semnalizare. Totodată, fiecare turist va primi o hartă a Cetăţii, care va cuprinde atât planul de vizitare a monumentului, cât şi regulamentul. În acelaşi timp, Poliţia Locală Deva va lua măsuri de suplimentare a supravegherii în zonă. Pe de altă parte, după rectificarea bugetului, va fi instalat un sistem de supraveghere video a întregului perimetru al Cetăţii”, a informat Mona Voinescu, purtătorul de cuvânt al Primăria Devei.
Castelul din Carpaţi
Şi alte monumente medievale din Hunedoara prezintă riscuri mari pentru cei care vor să le viziteze. Cetatea Colţ a fost ridicată în secolul al XIII-lea şi se numără printre puţinele fortăreţe medievale care nu au suferit lucrări de reabilitare. Ruinele „Castelului din Carpaţi”, numit astfel după romanul scris de Jules Verne, veghează de pe stânci asupra Văii Haţegului, însă au rămas un loc neprietenos. Nu sunt amenajate trasee de vizitare, astfel că turiştii se pot rătăci uşor în pădure, iar indicatoarele de avertizare lipsesc. Cetatea se află pe stâncă, la o înălţime considerabilă, iar cei care trec pe sub zidurile ei riscă fie să alunece în gol, fie să se accidenteze cu bolovanii dislocaţi. Nici viperele nu lipsesc din peisajul sumbru al aşezării. „Plănuim să amenajăm potecile şi să amplasam indicatoare de informare şi de avertizare pentru turişti, în cel mai scurt timp”, spune Niculiţă Mang, primarul comunei Râu de Mori.
Cetatea dacică interzisă
Cetatea Băniţa, aflată în patrimoniul UNESCO, prezintă riscuri la fel de mari pentru vizitatori. Urcuşul spre monumentul de pe Dealul Băniţei este dificil, iar la coborâre, turiştii au toate şansele să rămână ţintuiţi pe stânci sau să se prăbuşească de pe ele, nefiind niciun traseu marcat sau amenajat. Spre deosebire de alte cetăţi dacice, Băniţa a rămas un loc greu accesibil pe timp de vară, iar în vreme de iarnă este interzis cu totul turiştilor. De cele mai multe ori, cei care vor să o exploreze sunt nevoiţi să se bucure doar de frumuseţea Peşterii Bolii, de la poalele ei, considerată una dintre cele mai spectaculoase atracţii turistice din Valea Jiului.„Deşi situl se află în Patrimoniul Mondial, nu sunt marcaje şi indicatoare spre el, deci se pot rătăci, iar dacă totuşi vor urca, vor avea mari dificultăţi la coborâre, pe terenul foarte abrupt“, relata Imre Szuhanek, custodele Peşterii Bolii. În trecut, mai mulţi turişti au apelat la jandarmii montani şi la salvamontişti, după ce au rămas blocaţi pe versantul Băniţei.
Treptele romane
Şi Treptele Romane, o mină de aur antică, transformată într-o atracţie turistică a municipiului Brad, a rămas interzisă vizitatorilor, accesul în vechea galerie adâncă de aproape 200 de metri nefiind permis, pe toată lungimea ei, din cauza riscului de sufocare. „Acest monument istoric nu este amenajat ca fiind accesibil publicului larg, având în vedere că în acest moment nu este asigurat aerajul, iar astăzi, în România, condiţiile de vizitare a unei mine sunt foarte delicate. Galeria nu are a doua cale de acces”, spune Florin Cazacu, primarul municipiului Brad.
Castelul Corvinilor
Tot din motive de siguranţă, administratorii Castelului Corvinilor au interzis intrarea vizitatorilor în unele încăperi ale monumentului medieval. „Accesul este restricţionat de la primul etaj al Turnului Nje Boisa, ca măsură de prevenire a unor accidente, la fel şi pe Platforma Turnului Vechi de Poartă, unde un motiv suplimentar pentru îl prezintă riscul desprinderii unor ţigle”, a precizat Cristian Roman, directorul Castelului Corvinilor. În fortăreaţa Hunedoarei nu s-au înregistrat accidente, în afara celui în care victimă a fost un tânăr care a furat 170.000 de lei din casa de bilete. Bărbatul a sărit de pe zidurile castelului şi şi-a rupt piciorul.
Vă recomandăm şi:
Una dintre marile provocări oferite celor care au cercetat trecutul poporului român a fost reconstituirea cetăţilor dacice. Numeroase controverse au iscat, de-a lungul ultimelor două secole, modul în care ar fi ar fi arătat aşezările regale ale strămoşilor noştri.
Mărturii rare despre Hunedoara anilor 1830 au fost păstrate în jurnalul de călătorie al primului englez care a vizitat orăşelul în secolul al XIX-lea. John Paget a rămas fascinat de castel, dar şi de o tânără ţigancă întâlnită în Hunedoara.
Ruinele unei biserici vechi, care poartă ca pecete o inscripţie stranie, şi câteva case prăbuşite parţial, ascunse de vegetaţia abundentă, au rămas mărturii ale existenţei satului Curpenii Silvaşului, un loc tainic părăsit complet de mai multe decenii, unde natura a creat peisaje fascinante.
Se încarcă comentariile...
