Soarta afaceristului Alin Simota, decisă după cinci ani. DIICOT l-a acuzat că a condus lumea interlopă din judeţ
0
Încă din 2013, Alin Simota, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Valea Jiului, a fost trimis în judecată într-un dosar de crimă organizată.
Tribunalul Hunedoara a amânat, luni, pentru a patra oară pronunţarea sentinţei în dosarul în care afaceristul Alin Simota, în trecut unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, a fost trimis în judecată, împreună cu alte 13 persoane, pentru infracţiuni de crimă organizată. Decizia instanţei de fond în procesul judecat de cinci ani a fost amânată pentru data de 6 august.
Potrivit rechizitoriului din dosarul penal înaintat magistraţilor în anul 2013, de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Alin Simota a fost acuzat de iniţiere şi constituire grup infracţional organizat, şantaj în formă continuată, lipsire de libertate, instigare la lipsire de libertate, instigare la vătămare corporală gravă, deţinere de muniţie fără drept.
Lumea interlopă din jurul lui SImota
În acelaşi dosar au fost anchetaţi mai mulţi interlopi, printre care foştii bodyguarzi ai afaceristului, Cristian Litera şi Cătălin Penciuc, dar şi un poliţist, Zorin Avram. Potrivit procurorilor, Alin Simota, Cristian Litera şi Cătălin Penciuc au constituit grupul infracţional specializat în infracţiuni de şantaj şi de violenţă în perioada 2006 – 2009. „La momentul constituirii grupării inculpatul Simota Alin, era un prosper om de afaceri din Valea Jiului, figura în Top 300 milionari al revistei Capital, fiind considerat cel mai bogat om din judeţul Hunedoara. Acesta administra direct sau prin persoane interpuse mai multe firme din Valea Jiului, şi era finanţator al clubului de fotbal Jiul Petroşani”, se arată în rechizitoriu.
„Inculpatul Simota Alin l-a recrutat în folosul său pe inculpatul Litera Constantin Cristian, deoarece dorea să profite de pe urma acestuia, mai precis de renumele pe care şi l-a făcut în „lumea interlopă” din judeţul Hunedoara, unde era cunoscut ca autorul primului jaf armat, persoană din anturajul grupării infracţionale „Spumă şi Bibanul”, pentru a rezolva „în afara legii” cu ajutorul acestuia şi a persoanelor din „anturajul său interlop”, problemele, litigiile, divergenţele, pe care le avea cu diferite persoane, pentru a-şi spori în acest mod averea şi a se face temut şi respectat în Valea Jiului, cu atât mai mult cu cât acesta lucrase şi în trecut pentru el, şi dăduse dovezi de loialitate”, se arată în rechizitoriu.
În 2004, arătau anchetatorii, bodyguarzii lui Alin Simota au agresat un oficial al echipei Gaz Metan Mediaş, după ce aceasta nu a respectat aranjamentul cu finanţatorul Jiului Petroşani pentru trucarea unui meci. Mai mulţi jucători ai echipei Jiul Petroşani au fost bătuţi de interlopii lui Alin Simota, la comanda acestuia, însă nu au depus plângere. Un alt jucător de la Jiul Petroşani a fost convins, prin violenţă, să renunţe la memoriul depus la Federaţia Română de Fotbal, pentru a putea deveni liber de contract şi pentru a pentru a se transfera la echipa Inter Gaz Bucureşti. Un şofer de autobuz din Deva, agresat de bodyguarzii baronului Văii Jiului a reclamat Poliţiei faptele, însă dosarul ajuns la poliţistul Zorin Avram a fost soluţionat cu neînceperea urmăririi penale. Oameni de afaceri, dar şi lideri de sindicat şi politicieni locali, au fost ameninţaţi de interlopii lui Alin Simota, mai arătau anchetatorii.
Eliberat după un an
Alin Simota a fost eliberat în luna martie din închisoare. Fusese încarcerat în vara anului trecut, la întoarcerea din Dubai, după ce timp de un an şi jumătate s-a aflat pe lista infractorilor români daţi în urmărire internaţională. A primit sentinţe definitive în două dosare penale: doi ani de închisoare pentru conflict de interese şi jumătate de an de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, pedeapsa contopită pe care trebuia să o execute fiind de un doi ani şi o lună.
La sfârşitul anilor 2000, Alin Simota, supranumit şi „baronul Văii Jiului”, se afla în topul celor mai bogaţi oameni din judeţul Hunedoara, cu o avere care depăşea 20 de milioane de euro, obţinută din afaceri cu statul, în energie, construcţii, minerit şi prestări de servicii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
