Pietroasa lui Solomon, templul dacic plin de enigme din Munţii Orăştiei. Aici a fost găsită Leoaica de argint

Pietroasa lui Solomon, templul dacic plin de enigme din Munţii Orăştiei. Aici a fost găsită Leoaica de argint

Leoaica de argint. FOTO: cetăţi-dacice.ro.

Ruinele unui templu antic misterios, din Munţii Orăştiei, numit Pietroasa lui Solomon, stârnesc o mulţime de controverse.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cetatea dacică Blidaru se numără printre siturile UNESCO cele mai puţin accesibile din România. Se află în Munţii Orăştiei, la capătul unei poteci care începe de la marginea satului Costeşti (comuna Orăştioara de Sus) şi urcă prin pădure, pe un traseu care poate fi străbătut doar pe jos, în circa o oră.

La începutul anilor ´70, autorităţile au propus realizarea unui funicular, cu instalaţii de doi kilometri, pentru a aduce mai uşor turiştii şi arheologii la Blidaru. Proiectul nu a mai fost realizat, iar izolarea în care se află cetatea dacică i-a creat avantaje şi dezavantaje. A fost mai puţin vizitată de turişti, astfel că starea ei de conservare a rămas mai bună faţă de a altor cetăţi dacice, şi mai puţin cercetată de arheologi, iar unele dintre vestigiile sale au rămas nedescoperite.

Controversele Pietroasei lui Solomon

Aflat în vecinătatea cetăţii dacice Blidaru, locul numit „Pietroasa lui Solomon” a stârnit de-a lungul timpului o mulţime de controverse. Aici au fost descoperite ruinele unui sanctuar antic, dar şi un artefact preţios: o statuetă din argint reprezentând o leoaică. Situl a fost cercetat în anii ´80 şi la începutul anilor 2000, însă săpăturile nu au fost suficiente pentru a-i dezvălui întreaga poveste. Datorită numelui său, unii amatori de senzaţional au asociat „Pietroasa lui Solomon” sau „Pietrele lui Solomon”, cu faimosul împărat amintit în Vechiul Testament. În realitate, pintenul a primit numele după cel al unui localnic care avea pământ în acea zonă.

Cornelius Ionescu, un explorator al locului l-a cunoscut pe ginerele lui Solomon din Munţii Orăştiei.

„Am întâlnit într-o carte aluzii la denumirile biblice ale locurilor acestea. Precis au dreptate, pentru că l-am cunoscut personal pe ginerele lui Solomon, un moş atunci, care avea casa din Poiana Pietroasa lui Solomon. Era cu baba lui, cu un câine, cu poveştile savuroase despre C. Daicoviciu, cu o mini bibliotecă din care ne-a arătat, cu dedicaţie, “Aşezarile dacice din munţii Orăştiei” de C. Daicoviciu, Editura Academiei RPR, 1951. Şi a trebuit să iau un păhăruţ de ţuico-palincă, să-i cinstesc casa. Şi deci îi zice Pietroasa că e pietroasă şi îi zice Solomon că aşa a fost botezat socră-său, tatăl nevesti-si, care i-a lăsat casa. L-am întrebat dacă se mai văd bazele rotunde care s-au găsit pe aici. A zis că le-a îngropat mai în vale, ca să nu vină arheologii şi să-i strice fâneaţa. Oricum, nişte olane dacice cilindrice, prin care cursese apa acum veo 2.000 de ani, erau înfipte într-un gard. Se lăuda că el strângea oamenii de prin sate pentru săpături, că trebuiau să fie femei atente cum lucrau şi mereu aceleaşi. Tot el cică a construit cabana arheologilor de la Cetatea Sarmisegetuzei, a mai dărâmat nişte ziduri şi a făcut temelie serioasă… Într-adevăr serioasă. Se pare că la Blidaru exista şi o asezare civilă care se întindea de la Pietroasa lui Solomon, pe culme apoi, pe la Vămi, şi în poienele din cealaltă parte a muntelui, care erau terasate”, a povestit Cornelius Ionescu, pe blogul său.




Rămăşiţele sanctuarelor de la Pietroasa lui Solomon
Cea mai recentă campanie arheologic desfăşurată la Pietroasa lui Solomon a avut loc în anul 2000.

„La circa 200 de metri deasupra Pârâului Pietros, pe drumul ce duce spre Luncani, de la cetatea de pe înălţimea Blidaru, se află pintenul ce poartă numele "Pietroasa lui Solomon". Locul amenajat, se pare, încă din antichitate ca platou s-a pretat pentru diverse construcţii încă în perioada dacică. Forma platoului uşor trapezoidal are dimensiunile de aproximativ 70 x 40 metri, fiind la 806 de metri altitudine. Descoperirea unui număr, oarecare, şase probabil, de plinte de calcar cu dimensiunea de 0,75 m diametru şi 0,42 m înălţime ne-a îndreptăţit să localizăm aici un sanctuar de tipul aliniamentelor. Cercetarea sistematică, efectuată în anul 1986, a identificat zona cu construcţii antice şi locul de amplasare al sanctuarului. Plintele sale au fost demontate de-a lungul timpului cu ocazia lucrărilor agricole. Cu acest prilej a fost găsită o piatră, dar în poziţie secundară, având dimensiunile amintite, ceea ce confirmă prezenţa unui edificiu de cult în apropierea cetăţii dacice de pe Blidaru.Reluarea şi extinderea activităţii agricole pe platoul cu pricina a făcut, ca în anul 2000, să fie identificate şi scoase la suprafaţă, din două puncte diferite, încă trei plinte din calcar”, informau arheologii hunedoreni, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România (2002).

Potrivit acestora, în acelaşi loc a fost identificat încă un sanctuar, care ocupă o suprafaţă mai redusă şi cu alt tip de plinte faţă de forma celor cunoscute până în prezent. „În momentul de faţă putem vorbi de existenţa a două sanctuare aferente fortificaţiei de pe înălţimea Blidaru”, arătau arheologii.



Leoaica de argint
Doar o mică suprafaţă din Pietroasa lui Solomon a fost cercetată sistematic, astfel că săpăturile arheologice viitoare pot oferi şi alte surprize. Cel mai preţios artefact scos la iveală din zona aşezării antice este „Leoaica de argint”, o statuetă descoperită întâmplător, în anii 1940.

„Pentru că împrejurările descoperirii şi locul precis nu sunt cunoscute, interpretarea obiectului este dificilă. El poate fi datat cu destulă imprecizie, pornind de la stilul reprezentării şi locul descoperirii, la sfârşitul epocii fierului. Leoaica este înfăţişată în poziţie aşezată, cu capul întors şi cu botul deschis. Maniera de reprezentare şi unele detalii tratate în stil decorativ amintesc de arta estului Mediteranei. Este foarte posibil ca piesa de argint să fie importată de undeva din acele regiuni, iar montarea ei în tija de fier să se fi petrecut chiar în Munţii Daciei. Statueta de argint, splendid cizelată, a fost montată pe o tijă din fier lungă de 11,7 cm. Piesa face parte din colecţiile Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva”, informează arheologii pe site-ul cetăţi-dacice.ro, dedicat unui proiect derulat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Utilitatea „Leoaicei de argint este incertă. Putea fi o piesă decorativă sau un cui de osie al unui car ceremonial. Alţi arheologi au susţinut că poate fi un mâner de armă sau capătul unui sceptru.

„Imaginea leului/leoaicei, în general a felinelor mari, nu este neobişnuită în arta dacică a epocii regatului: ea apare pe ceramica pictată de la Sarmizegetusa Regia, pe unul dintre discurile ornamentate de la Piatra Roşie şipe falerele descoperite în tezaurul de la Lupu (jud. Alba). În multe culturi antice, leul este asociat cu suveranitatea, cu puterea şi prestigiul care înconjoară autoritatea regală”, informează arheologii.


Fotografii: Cronica cercetărilor arheologice din România, 2002.

Cetatea dacică Blidaru

Cetatea dacică Blidaru, unde se află şi Pietroasa lui Solomon, este una dintre cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. şi avea, potrivit istoricilor, şi un rol de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor, dar în prezent ruinele - monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO – au rămas doar o destinaţie pentru turiştii pasionaţi de excursii pe munte.

La Blidaru, printre vestigiile antice, vizitatorii pot vedea cum arăta una dintre marile cisterne de alimentare cu apă păstrate din vremea dacilor. Construcţia de formă paralelipipedică, cu pereţii tencuiţi cu cărămidă, nisip şi var, avea o capacitate de aproape 200 metri cubi şi era alimentată cu apa unui izvor, printr-o conductă de lut ars. O altă cisternă, bine conservată, a fost săpată în stâncă şi căptuşită cu scânduri. În apropiere, în locul numit Pietroasa lui Solomon, au fost găsite urmele unor temple patrulatere cu coloane, precum şi alte vestigii. În Poiana Perţii, un loc învecinat cetăţii dacice Blidaru, se află un turn antic misterios, impresionant dar puţin cercetat de-a lungul timpului. Monumentul istoric ar putea reprezenta una diintre atracţiile turstice ale zonei, însă puţini români ştiu despre existenţa sa şi mai puţini cunosc locul unde se află. Cercetările ştiinţifice de la Blidaru nu au vizat decât o mică parte din zona cetăţii, iar cele mai mari campanii arheologice s-au derulat în anii 1950, cu tehnologia acelor vremuri. În anii 1970, autorităţile au intenţionat, pe lângă reabilitarea aşezării, să amenajeze şi un funicular de doi kilometri, pentru a le facilita accesul turiştilor. Instalaţia de funicular nu a mai fost înfiinţată.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Teoriile bizare despre Sarmizegetusa Regia ale „savanţilor“ din anii '90: cuiul dacic care nu ruginea şi oraşul subteran

Secretele celor mai prospere oraşe antice dispărute: capitala întemeiată de romani şi coloniile greceşti înghiţite de mare 

Cinci ani de la descoperirea fabuloasă din Sarmizegetusa Regia. Soarta cererii de recompensă pentru matriţa unică în lume

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările