Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia

Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia

Kosonii au circulat la mijlocul primului secol înainte de Hristos, pe teritoriul Daciei.

Trei kosoni din aur au fost recuperaţi din Belgia de autorităţile statului român. Monedele dacice fac parte dintr-un tezaur furat de braconieri din Sarmizegetusa Regia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Trei kosoni din aur, care provin din siturile arheologice din Munţii Orăştiei, au fost repatriaţi de autorităţile statului român. Procurorii din Alba Iulia, care fac cercetări în dosarele furturilor de comori dacice, susţin că şi alte bunuri valoroase ajunse pe piaţa neagră a antichităţilor vor fi recuperate.

Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au obţinut din Regatul Belgiei, în intervalul decembrie 2014 - februarie 2015, repatrierea fără despăgubire a trei monede Koson din aur sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, care au părăsit ilegal teritoriul României, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Loturile monetare vor fi depuse pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti.

”Repatrierea monedelor reprezintă finalizarea cu succes a peste doi ani de muncă în cadrul cooperării judiciare internaţionale. Sunt în curs de repatriere, conform dispoziţiei autorităţilor competente, câte 2 monede Koson din aur din Polonia şi Spania”, au comunicat reprezentanţii instituţiei.

Monede descoperite doar pe teritoriul vechii Dacia
Conform evaluării experţilor, loturile de monede din aur datează din perioada regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. "Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Peste 1.000 de kosoni recuperaţi
În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,54 Kg), 38 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 262 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; precum şi cca. 12.000 monede de argint şi bronz.

Zeci de vânători de comori anchetaţi
În perioada 1998 – 2014, grupări cuprinzând 34 inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO. Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 2.500.000 euro. Până în prezent au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaţi.


Vă recomandăm şi:

Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia

Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate. Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.

Comorile furate din Sarmizegetusa au fost repatriate. Un tezaur de 27 de kosoni din aur a fost recuperat din Italia

Un tezaur de 27 de monede antice din aur, despre care se presupune că face parte dintre piesele arheologice sustrase din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, a fost recuperat de autorităţile române. Kosonii aduşi din Italia se adaugă altui tezaur, de 138 de monede, descoperit recent de câţiva copii, la marginea satului Ocolişu Mic, de la poalele cetăţilor.

Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro

Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.

Povestea kosonilor din aur, cele mai valoroase monede ale regilor daci         

Singurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii. Galbenii dacilor au fost descoperiţi doar în Transilvania, iar istoria şi originea lor au stârnit controverse.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice       

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările