Glumele satirice şi obscene care făceau furori în Antichitate. Cum râdeau grecii pe seama femeilor nimfomane şi cât de perverse erau poemele romanilor

Glumele satirice şi obscene care făceau furori în Antichitate. Cum râdeau grecii pe seama femeilor nimfomane şi cât de perverse erau poemele romanilor

Statuia zeului Priapus, era locul sub care romanii agăţau inscripţiicu mesaje obscene.

Cea mai veche colecţie de glume din Antichitate, cunoscută în prezent, datează din Grecia antică, însă la fel de faimoase erau textele satirice şi obscene răspândite în oraşele Imperiului Roman.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una dntre cele ma vechi colecţii de glume păstrate de-a lungul timpului datează din secolul III d. Hr. Lucrarea se numea Philogelos (Cel care iubeşte râsul) şi a fost atribuită autorilor Hierocles şi Philagrius, despre care se cunosc puţine lucruri.

Colecţia cuprinde 265 de glume, clasificate în patru categorii: despre profesori, studenţi, învăţaţi şi proşti. Iată câteva dintre bancurile care le trezeau anticilor simţul umorului:

Studentul şi măgarul
Un student greu de cap vrea să îşi înveţe măgarul să nu mănânce prea mult, aşa că nu îi mai dă de mâncare. Când animalul moare de foame, tânărul mormăie: „Ce noroc mai am. Tocmai când reuşisem să-l învăţ să nu mai mănânce nimic, s-a prăpădit”.

Studentul şi noua sa casă
Un student nătâng şi-a cumpărat o casă, apoi se uită de la fereastră spre trecători şi îi întreabă dacă locuinţa i se potriveşte.

Sclavul mort
Un bărbat merge la un student şi reclamă: „Sclavul pe care mi l-ai vândut tocmai a murit”. „Pe toţi zeii”, răspunde studentul, „cât timp a fost în grija mea nu a făcut niciodată aşa ceva”.

Frizerul gălăgios
Când un frizer guraliv a întrebat un învăţat: „Cum aţi vrea să vă tai părul”, acesta din urmă îi răspunde repede: „În linişte”.

Bărbatul la înmormântarea soţiei pe care o ura
Un bărbat care îşi ura soţia participă la înmormântarea acesteia. Când un trecător întreabă: „Cine este cel care se odihneşte în pace aici?”, răspunde: „Eu, acum că am scăpat de ea”.

Bărbatul cu respiraţia urât mirositoare
Un soţ cu o respiraţie grea îşi întreabă nevasta: „Draga mea, de ce mă urăşti”. Ea îi răspunde: „Pentru că mă săruţi”.

Porcarul trezit din vis
Un localnic visează că se târguie pentru a vinde un porc şi cere 100 de dinari pentru el. Cineva îi oferă 50, însă bărbatul refuză. Tocmai în acel moment se trezeşte. Închide iar ochii, strânge din mâini şi zice: „Ei bine, dă-mi şi 50 de dinari pe el”.

Beţivul şi via
Un beţiv dobândeşte o vie ca moştenire. Dar, săracul, moare tocmai în momentul recoltei.

În afara colecţiei de glume, din lucrările autorilor antici s-au păstrat o mulţime de anecdote care stârneau amuzamentul.

Iată câteva dintre acestea:

Filosoful înjurat de un chel
Un bărbat chel îl înjurase pe Diogene. Marele filosof s-a întors către ele şi i-a răspuns: „Nu o să îţi răspund jignirii, dar aş vrea să îi spun felicitări părulu tău că a păsărit un asemenea cap”.

Soţul şi nimfomana
Un bărbat îşi întreabă soţia nimfomană. „Ce vrei să faci acum, să mănânci sau să faci dragoste?”. Aceasta îi răspunde: „Orice ai vrea şi tu, dar nu avem pâine”.

Soţia perfectă
Antistene a fost rugat să descrie o femeie perfectă pentru căsătorie. Filosoful a răspuns. „Este greu... Dacă te căsătoreşti cu o femeie frumoasă, întotdeauna va trebui să o împarţi, dar dacă e urâtă, e ca şi cum ai fi pedepsit”.

Diogene, condamnat la exil
Cineva i-a strigat învăţatului Diogene: „Oamenii din ţara ta te-au condamnat la exil”. Marele filosof a răspuns: „Iar eu i-am condamnat să rămână în ţara lor".

Aristotel, vorbit pe la spate
Arisotel a fost informat că unii oameni răspândesc zvonuri despre el, pe la spatele lui. „Nu-mi pasă. Când nu sunt în preajmă, pot să mă şi biciuiască”

Poemele obscene din Roma Antică
Din Roma Antică s-a păstrat o colecţie faimoasă de peste 100 de poeme, epigrame şi texte satirice şi obscene, numită Priapeia. Scrierile pe care le conţinea, scurte ca formă, erau răspândite în oraşele imperiului, fiind adesea folosite şi ca inscripţii pe statuile zeului Priapus.

Statuile zeului fertilităţii, înfăţişat sub forma unui pitic cu un organ genital uriaş, împodobeau curţile romanilor şi puteau fi folosite la nevoie ca măciuci împotriva tâlharilor, informau istoricii. Sub ele, erau inscripţionate mesajele pentru oaspeţii nedoriţi şi pentru femei:

„Ce să-i spună acestei suliţe, (deşi sunt din lemn), ce să îşi dorească de la ea/ Când o fecioară ajunge să o sărute în mijloc./ Nu are nevoie de niciun ghicitor, crede-mă, căci ea spune/ <<Această suliţă grosolană îşi va exercita adevăratele sale funcţii pe mine!>>”, era unul dintre ele.

„Cu toate că sunt un Priapus din lemn, aşa cum vezi,/ Cu secera din lemn şi penisul de asemenea,/ Te voi apuca, fată, şi ţinută vei fi/ Şi acest membru gros,/ Deşi este mai rigid decât sfoara de liră sau frânghia răsucită, îl voi îngropa în tine până la a şaptea coastă”, era o altă inscripţie obscenă, menţionată în Priapeia. Un alt poem cu semnificaţii obscure, se adresa hoţilor.

„Dacă vreo femeie, vreun bărbat sau vreun tânăr va fura de la mine/, Va trebui să plătească, supunându-şi mie gura şi fundul”. Alte poeme asemănătoare, inscripţionate sub statuetele din grădinile de zarzavaturi, îi avertizau pe hoţi că vor fi supuşi perversiunilor sau viola, dacă vor fi prinşi furând.

De altfel, potrivit istoricilor, în lumea romană era întâlnit obiceiul ca atunci când un agricultor prindea la furat un străin, să îl poată putea obliga să îngenuncheze şi să practice sexul oral, considerat un mod de a pedepsi şi a umili.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Relatări bizare despre viaţa intimă a strămoşilor noştri: tribul de femei care vâna bărbaţi doar pentru sex

Zeul obscen adorat de strămoşii noştri: cine a fost Priapus şi de ce miresele erau obligate să se aşeze pe falusul său imens

Cum luptau geţii şi sciţii: „Înmuiau săgeţile în venin de viperă şi în sânge de om, iar amestecul blestemat nu are leac“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: