Enigmele cimitirului căpeteniilor din Epoca Bronzului, scos la iveală după 5.000 de ani FOTO VIDEO
0
O culme a Dealulrilor Silvaşului a ascuns timp de aproape 5.000 de ani o necropolă plină de secrete, în care au fost descoperite morminte de căpetenii antice şi un rug funerar.
Dealurile Silvaşului, aflate în vecinătatea Hunedoarei şi a Haţegului, au devenit locul unor descoperiri arheologice neobişnuite.
GALERIE FOTO DE PE ŞANTIERUL ARHEOLOGIC
O mulţime de movile de diferite dimensiuni ies în evidenţă pe culmea numită Dealul Ţapului, de pe care oamenii pot admira vârfurile masivului Retezat, Munţii Poiana Ruscă, Munţii Şureanu şi Munţii Metaliferi.
Pe înălţimea înconjurată acum de păduri, în urmă cu aproape 5.000 de ani, oamenii au realizat o necropolă uriaşă, formată din zeci de morminte acoperite de tumuli. Cimitirul din epoca timpurie a Bronzului a rămas nesesizat până la mijlocul anilor 2000, când, din întâmplare, arheologii au constatat existenţa tumulilor.
Până în toamna anului trecut, când au avut loc ultimele săpături, arheologii au cercetat aproape în fiecare an locul misterios din vecinătatea localităţii Silvaşul de Jos. În ultimii ani, arheologii Dragoş Diaconescu – cercetător la Muzeul Naţional al Banatului şi Sorin Tincu – director al Muzeului Castelul Corvinilor, au coordonat campanile derulate aici. Arheologii au descoperit iniţial 10 movile, însă recent au stabilit că numărul lor este de cel puţin 26.
Şantierul arheologic. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor.
Ritualul rugului funerar
În anul 2015, într-unul dintre tumuli de mari dimensiuni, au fost descoperite rămăşiţele a două persoane care în urmă cu circa 5.000 de ani a fost incinerată în cadrul unui ritual funerar complex. Au fost descoperite totodată o serie de recipiente ceramice aparţinând culturii Coţofeni – faza a III-a (cca 3200 BC), precum şi depuneri de oase umane incinerate. Despre rugul funerar, arheologii au stabilit că avea caracter ritual şi fusese amenajat anterior ridicării movilei.
Mormântul. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor.
„A urmat apoi amenajarea „rugului funerar" din care s-a păstrat o mare cantitate de lemn ars. Credem că vasele au fost depuse pe rugul funerar, anterior incendierii, deoarece restaurarea acestora a relevat urme clare de ardere secundară. După consumarea arderii, la scurt timp, tot acest complex ritual a fost acoperit cu o manta de pământ luat din imediata proximitate a movilei”, indica raportul uneia dintre cercetările arheologice din anii trecuţi.
Potrivit cercetătorilor, a fost prima dată când într-un tumul cercetat au descoperit un număr atât de mare de „artefacte” cu ajutorul cărora pot cunoaşte practicile funerare într-o necropolă din Cultura Coţofeni.
În aceeaşi movilă, în partea ei superioară, a fost descoperit un defunct aparţinând Epocii Bronzului (cultura Yamnaya). Acesta, a fost depus în pământul movilei, într-o cutie de lemn, în cadrul unui ritual aparte, după cum relata arheologul Sorin Tincu.
Tumulii. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor.
Cultura Yamnaya
Modul în care oamenii îşi îngropau morţii în tumuli a fost atribuit fenomenului Yamnaya, o cultură din Epoca cuprului şi începutul Epocii bronzului, specifică populaţiei indo-europene din regiunea râurilor Bug, Nistru şi Ural, datând din anii 3.300–2.600 î.Hr.
Piesă arheologică. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor.
„Necropolele tumulare timpurii din Transilvania au fost legate îndeobşte de manifestările caracteristice Bronzului Timpuriu (grupurile culturale Livezi/Bedeleu, Şoimuş şi Copăceni). Câteva dintre descoperirile de acest gen, făcute în mod special în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în căutarea sciţilor, au fost considerate ca aparţinând Culturii Mormintelor cu Ocru (Câmpia Turzii, Cipău, Răscruci).
Cercetările arheologice de la Silvaşu de Jos (judeţul Hunedoara) împreună cu descoperiri mai vechi sau de dată recentă cum sunt cele de la Bodo, Bucova Pusta IX şi Bucova Pusta IV arată faptul că valea inferioară şi mijlocie a Mureşului a fost folosită de cultura Yamnaya, conectând astfel descoperirile din zona centrală şi vestică a Transilvaniei cu cele din câmpia Tisei. Aceste evenimente sunt contemporane cu cele mai vechi manifestări ale Bronzului Timpuriu din vestul României. Mai mult decât atât, completând încă o dată observaţiile din câmpia Tisei şi Dunărea de Jos (Trnava, Bulgaria), este clar faptul că moda mormintelor tumulare precede cultura Yamnaya şi în Transilvania, aspect demonstrat de descoperirile de la Cheile Aiudului şi, mai nou, Silvaşu de Jos, situri ce arată utilizarea tumulilor de către comunităţile Coţofeni III”, scrie Dr Dragoş Diaconescu, în lucrarea „Step by Steppe: Yamnaya culture in Transylvania”, publicată în 2020.
Săpături recente. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor.
Cercetările arheologice de la Silvaşul de Jos s-au încheiat în toamna anului trecut, la 15 ani de la începerea primei campanii. Unele dintre săpături s-au derulat cu dificultate, în primul rând din lipsa fondurilor. La ele au particicipat, în principal, arheologi de la Muzeul Banatului din Timişoara şi Muzeul de Istorie, Arheologie şi Etnografie Hunedoara şi Muzeul Castelului Corvinilor. Situl va fi cartografiat, iar un volum dedicat cercetărilor de pe Dealul Ţapului va fi publicat de dr. Dragoş Diaconescu. În prezent, deşi necropola este delimitată ca sit arheologic, lipsesc panourile de informare cu privire la existenţa ei, iar utilajele grele care trec prin zonă şi căutătorii de comori care au scormonit în unele movile – cel mai probabil fără a avea success, degradează în mod accentuat movilele necercetate.
Dealurile Silvaşului. Foto: ADEVĂRUL.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
