Descoperire fantastică la Ulpia Traiana Sarmizegetusa: urmele tălpilor unor copii aflaţi la joacă acum două milenii

Săpăturile sistematice scot la iveală obiecte inedite. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Arheologii care efectuează săpături în situl fostului oraş al coloniştilor romani din Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, au făcut o descoperire mai puţin obişnuită: o cărămidă care poartă urmele tălpilor unor copii care se jucau în urmă cu 1.800 de ani, peste fundaţia de lut moale a unei clădiri administrative.

Runiele fostului oraş daco-roman Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa se întind pe o suprafaţă de aproape 30 de hectare, iar până în prezent mai puţin de cinci la sută din teritoriul aşezării vechi, de aproape 2.000 de ani, a fost cercetat sistematic de arheologi.

Săpăturile arheologice efectuate în ultimele săptămâni au scos la iveală o piesă inedită. Arheologii, împreună cu voluntarii şi studenţii de la Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Heidelberg din Germania şi Universitatea Exeter din Anglia au descoperit o cărămidă pe care erau imprimate urmele tălpilor unor copii care se jucau în urmă cu circa 1.800 de ani pe lutul moale al fundaţiei abia turnate.

Potrivit şefului de şantier Carmen Ciongradi, descoperirea a fost făcută în timpul săpăturilor de la clădirea procuratorului financiar al Daciei Apulensis, din zona Forului roman. Arheologii susţin că urmele tălpilor de copii datează din ultima fază de construcţie romană a edificiului, din secolele II – III. Ele ar fi fost imprimate în timpul în care cărămizile din lut se aflau puse la uscat, iar copiii se jucau în acel loc. Descoperirea este una rară, susţin secialiştii.

„Săpăturile arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa se vor încheia la sfârşitul acestei săptămâni, urmând ca în 2 septembrie să fie organizată aici Ziua porţilor deschise”, a declarat Gică Băieştean, şeful Secţiei muzeale Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106 şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi. Complexul arheologic se află în apropiere de Haţeg, şi de vechile Porţi de Fier ale Transilvaniei, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-alungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii susţin că doar cinci la sută din suprafaţa oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost cercetată în detaliu. Potrivit cercetătorilor, oraşul în formă patrulaterică era înconjurat de un zid de aproape cinci metri, construit din blocuri de piatră cioplite. Porţile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau cetatea dintr-o parte în alta. Piaţa era în centrul oraşului, în care se mai aflau clădirile administrative şi religioase. În afara cetăţii erau case, temple, construcţii diverse şi cimitire. În secolul al doilea, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost ţinta atacurilor armate la care participau dacii liberi şi alte popoare. Invaziile şi răscoalele au fost suprimate de armatele romane, iar în cinstea victoriilor în Ulpia Traiana au fost ridicate mai multe monumente de for public.

Cum a fost ruinat oraşul antic

Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Potrivit istoricilor, pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi, dar nu de marea masă a populaţiei. Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia.

Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa cuprinde: Amfiteatrul, Templul zeiţei Nemesis, Templul lui Liber Pater, Templul zeilor Domnus şi Domna, Sanctuarul Zeilor Aesculapius şi Hygia, Templu Mare, Templul zeului Silvanus, Horreum, Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis), Forul lui Traian (forum vetus), Forum novum, Capitoliul, zonele de locuinţe de la vest de cele două foruri şi necropola estică.

Vă recomandăm şi:

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.