Blestemul castelului Nopcea: locul prădat de căutătorii comorii lui Faţă Neagră, unde un nobil a fost zdrobit cu pietre

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Castelul baronilor Nopcea din secolele trecute se află într-o stare dezastruoasă, iar oamenii care locuiesc în blocul construit în vecinătatea lui în comunism se tem că monumentul istoric se va prăbuşi în curând. Castelul ascunde poveşti înfiorătoare despre familia Nopcea, iar sătenii susţin că a devastat de hoţii de comori.

Ruinele unui castel celebru în secolul al XIX-lea, ridicat la poalele Retezatului, au devenit un loc despre care tot mai mulţi dintre localnici cred că este blestemat. De câţiva ani, castelul vechi de două secole care a aparţinut baronilor Nopcea stă să se prăbuşească. Mai multe grinzi din interiorul monumentului istoric au cedat şi s-au prăbuşit, acoperişul nu a rezistat intemperiilor, iar timpul şi-a lăsat amprenta peste zidurile, ferestrele şi zugrăveala fostului conac nobiliar.

Aşteaptă de câţiva ani reabilitarea
Mai mult, spun locatarii blocului ridicat în timpul regimului comunist în imediata vecinătate a castelului, căutătorii de comori şi hoţii de fier vechi l-au devastat de mai multe ori în ultimii ani. „Au distrus pereţii şi au scos podeaua, crezând că vor găsi comorile ascunse de baronul Nopcea. O legendă circulă încă prin aceste locuri, că baronul şi-ar fi lăsat aici o parte din avere”, povesteşte un localnic, fost profesor de istorie la şcoala specială cu internat care a funcţionat până în anii 1990 în clădirile castelului.

„În curând aceste turnuri frumoase ale sale se vor dărâma, pentru că de ani buni castelul a rămas o ruină de care nimeni nu a mai avut grijă”, adaugă bărbatul. Consiliul Judeţean Hunedoara a realizat un proiect care prevede reabilitarea castelului Nopcea şi transformarea lui într-un muzeu, dedicat zonei şi lui Franz Nopcea, unul dintre celebrii savanţi ai începutului secolului XX. Proiectul a fost depus pentru a primi finanţare din granturi norvegiene, însă deocamdată, deşi a obţinut un punctaj bun – susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, nu a primit finanţare. Autorităţile judeţene speră că proiectul ce prevede restaurarea monumentului va fi aprobat în 2016.

Castelul lui Faţă Neagră

O legendă veche spune că baronul Nopcea, cel care a locuit în castelul de la poalele Retezatului în secolul al XIX-lea, a fost celebrul tâlhar „Faţă Neagră”, care împreună cu ceata sa de răufăcători aţinea calea convoaielor cu aur care mergeau la Viena şi fura tot aurul, pe care mai apoi îl turna în topitoria sa aflată într-o peşteră, unde îl transforma în monede. Comoara lui Nopcea nu a fost găsită niciodată şi e posibil să nici nu fi existat, însă potrivit legendei, o parte din prăzi erau ascunse în tunelurile secrete din jurul castelelor sale din Ţara Haţegului şi de pe Valea Mureşului. Povestea baronului a fost relatată de Jokai Mor, unul dintre marii scriitori ai Ungariei, iar Ladislau (Vasile) Nopcea, comitele Hunedoarei până în 1848, l-a dat în judecată pentru calomnie. Legenda este scrisă şi pe o placardă amplasată în faţa castelului, însă monumentul istoric stă închis de mai mulţi ani, în aşteptarea restaurării.

Clipele care i-au scurtat viaţa savantului

Castelul din Săcel a fost şi locul unde nepotul baronului Nopcea, celebrul savant şi paleontolog al secolului XX, Franz Nopcea, a fost atacat cu pietre de săteni. Scena s-a petrecut în 1920, iar baronul a fost salvat de la moarte de prietenul său Bajazid.

Castelul baronului Nopcea

image

Castelul Nopcea

După patru ani petrecuţi departe de castelul său din Ţara Haţegului, baronul s-a întors pe moşie, însă nu mai era recunoscut ca stăpân al acesteia. „În momentul când ţăranii români au intrat cu oile pe domeniul castelului, pe dealul din apropiere, Franz a vrut să le dea o lecţie. Şi-a luat pistolul şi a ieşit afară din castel. În cearta care a urmat, un ţăran l-a lovit cu o piatră în cap, înainte ca Franz să poată reacţiona, iar mai apoi ciobanii l-au bătut cu bâtele, lasându-l aproape fără suflare. Bajazid l-a ridicat şi l-a dus la castelul Kendeffy din Sântămăria Orlea, unde a zăcut câteva săptămâni şi a primit îngrijiri. Cu toate acestea, rănile au fost atât de puternice încât diagnosticul a fost de craniu fracturat, iar mai apoi, printr-o intervenţie chirurgicală, a fost necesară îndepărtarea bucăţilor de os rupte şi acoperirea locului cu o plăcuţă de argint. De pe urma acestui episod a rămas cu sechele permanente şi tulburări ale sistemului nervos”, a relatat cercetătorul Dacian Muntean, în volumul „Aventurile şi călătoriile baronului Nopcea”.

Castelul contelui Nopcea


Vă recomandăm şi:

Avram Iancu, 10 mituri despre „crăişorul munţilor”: iubita unguroaică, luptele moţilor, depresia şi refuzul împăratului

Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.

Atrocităţile Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan: copii despicaţi cu toporul, aruncaţi în furci, femei îngropate de vii. Cum au fost pedepsiţi capii revoltelor

Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan a fost considerată un moment crucial din istoria Transilvaniei. Mărturiile păstrate din timpul evenimentelor petrecute în toamna târzie a anului 1784 vorbesc despre momente cumplite şi crime inimaginabile, săvârşite atât de iobagii participanţi la răscoală, cât şi de către cei care au reprimat-o.

Cum erau vândute fetele de măritat în secolul XIX. Tradiţia fascinantă a Târgului de fete de pe Muntele Găina

Târgul de fete de pe Muntele Găina i-a fascinat dintotdeauna pe călătorii străini. Povestea a acestui obicei, aşa cum se desfăşura la sfârşitul secolului XIX, a fost relatată în detaliu de scriitorul Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi". Autorul se arăta impresionat de tradiţia din Apuseni, dar oferea şi o explicaţie pentru ea.

FOTO Ruinele horror ale Hunedoarei. Nepăsarea a dus la distrugerea monumentelor trecutului

Timpul s-a arătat necruţător cu soarta mai multor construcţii reprezentative pentru judeţul Hunedoara, de care nicio autoritate nu a mai avut grijă după anul 1990. Deşi se află pe lista monumentelor istorice, clădiri cum sunt furnalul din Govâjdia, gara din Brad sau conacele din Ţara Haţegului nu au scăpat de distrugerile provocate de hoţi.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite