Ascensiunea temutelor grupări interlope din anii 2000. Mafia comorilor dacice şi a fierului vechi de la Hunedoara
0
Deva a fost numită „cetatea Crimei”, iar Hunedoara era cutremurată de isprăvile „mafiei fierului vechi”. Unele dintre cele mai tulburătoare evenimente petrecute în ultimele decenii în judeţul Hunedoara au fost legate de lumea interlopă.
La începutul anilor 2000, presa locală abunda în relatări tulburătoare despre isprăvile lumii interlope, care părea că pusese stăpânire pe oraşele mari ale Hunedoarei.
Doar câţiva ani, după 1989, le-au trebuit grupărilor infracţionale să se cristalizeze şi să devină forţe de temut într-un judeţ intrat într-un declin industrial profund, ce oferea, însă, la acea vreme, ocazii nestăvilite infractorilor de a se îmbogăţi.
„După evenimentele din Decembrie 1989, lumea interlopă a judeţului Hunedoara s-a diversificat foarte mult prin apariţia şi structurarea unor grupări infracţionale ce vizau exploatarea în mod organizat şi maximizarea profitului infracţional obţinut din oportunităţile apărute pe plan local, naţional şi internaţional. Aceste grupări erau specializate în operaţiuni de recuperări, perceperea de taxe de protecţie prin şantajarea unor oameni de afaceri, sechestrări de persoane, exploatarea prostituatelor etc.”, arăta fostul procuror Augustin Lazăr, într-unul dintre dosarele traficanţilor de comori dacice furate din Munţii Orăştiei.
Mafia fierului vechi din Hunedoara
În Hunedoara, încă de la începutul anilor ´90, autorităţile atrăgeau atenţia asupra fenomenului scăpat de sub control al jafurilor din combinatul siderurgic, unde lucrau aproape 20.000 de oameni. Grupările de hoţi au devenit tot mai puternice în faţa unor autorităţi care se declarau copleşite de situaţie şi care, în unele cazuri, închideau ochii în faţa furturilor.
„Ne confruntăm la Hunedoara cu un fenomen foarte grav. După Revoluţia din Decembrie 1989, dar mai ales în ultima vreme, s-au înmulţit sustragerile din avutul public, mai precis din societatea comercială Siderurgica. Unii au înţeles libertatea în sensul că pot face ce vor fără să dea seamă nimănui. Or, bunurile pe care le avem – minele, fabricile, tot ce există – sunt rodul strădaniei naţiunii noastre, al sudorii ce a curs şi curge de pe fruntea poporului. Nu trebuie distruse, ci păstrate, dezvoltate, spre binele acestei ţări, ce se îndreaptă spre democraţie şi libertate. Adevărul este că din marele combinat se fură ca în codru. Se fură, nu un şurub, o piuliţă acolo, de care omul are nevoie acasă, la bicicletă, maşină ş. a., ci cu maşinile, cu cărucioarele. Paznici sunt o mulţime, dar nu pricep cu ce se ocupă, de vreme ce le trec pe sub nas bunuri de valori foarte mari”, relata în 1991 fostul procurorul şef Tiberiu Hârşan, de la Parchetul municipiului Hunedoara.
Ruinele combinatului în 2012. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cel mai răsunător dosar penal al „mafiei fierului vechi” din Hunedoara s-a numit Hidra şi a vizat destructurarea unor grupări infracţionale care au devalizat combinatul siderurgic până la mijlocul anilor 2000. Nici până în prezent, cei peste 40 de inculpaţi în acest dosar nu au primit o sentinţă finală şi definitivă pentru faptele de care au fost acuzaţi.
Potrivit rechizitoriului, circa 40 de hunedoreni, bande de hoţi de fier vechi, patroni ai unor centre de colectare şi angajaţii lor, precum şi angajaţi ai unor firme de pază au produs prejudicii de peste 12,5 milioane de lei, prin delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală şi pagube de alte câteva milioane de lei prin furturi. Fierul sustras în flux continuu de pe platforma industrială, întinsă pe circa 200 de hectare, era vândut centrelor de colectare din Hunedoara, în număr de circa 40, la acea vreme.
Gruparea a fost destructurată în vara anului 2006, în urma unor descinderi coordonate de Traian Berbeceanu, viitor şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba, şi de procurorul şef delegat de la DIICOT – Sibiu, la acea vreme, Laura Codruţa Kövesi. Peste 50 de hunedoreni au fost ridicaţi şi duşi la audieri, iar ulterior cei mai mulţi dintre ei au fost arestaţi.
Anchetatorii au susţinut că zeci de indivizi din Hunedoara au făcut parte din grupările infracţionale extrem de periculoase, care activau în Hunedoara la începutul anilor 2000. Capii reţelelor au făcut profituri imense din piaţa neagră a fierului vechi, în timp ce fenomenul pe care îl patronau, furturile de materiale feroase şi neferoase din incinta combinatului, devenise incontrolabil de către autorităţi. Echipele de hoţi furau zeci de tone de fier din garniturile CFR, zeci de tone de fier vechi din depozitul combinatului şi tone de materiale neferoase din magazia centrală sau magazia feroaliaje.
De asemenea, manifestau interes pentru furturile de neferoase (cupru – denumit în jargonul specific „roşu”, aluminiu – denumit „alb” sau plumb – denumit „greu”), materiale provenite din halele şi instalaţiile combinatului (cabluri electrice, motoare electrice), creându-se în acest fel importante distrugeri şi fiind afectat adesea procesul de producţie. Materialele furate, adesea cu sprijinul paznicilor de pe platforma industrială, erau comercializate în centrele de colectare a fierului vechi, multe controlate de grupările infracţionale, informau anchetatorii. În dosarul mafiei fierului vechi, denumit „Hidra”, nu au fost trimişi în judecată oameni politici sau afecerişti importanţi, suspectaţi iniţial de implicarea în afacerile ilegale. La aproape două decenii de la punerea sub acuzare, mulţi dintre foştii membrii ai lumii interlope au rămas fără cea mai mare din veniturilor uluitoare strânse în „epoca de glorie” a fierului vechi.
Taxe de protecţie, alba-neagra, proxenetism
În Deva, grupările interlope controlau la sfârşitul anilor ´90 reţelele de prostituţie, alba-neagra şi localurile din municipiu unde impuneau taxe de protecţie patronilor. Zeci de indivizi, mulţi dintre ei foşti sportivi de performanţă, certaţi cu legea, aderau la activităţile ilegale, aducătoare de profit. O mulţime de localnicii se vedeau neputincioşi în faţa violenţei interlopilor, cu atât mai mult cu cât autorităţile nu le ofereau protecţie în faţa acestora.
„Activităţile ilegale, violente, desfăşurate de grupările infracţionale, reglările de conturi constând în omucideri, incendieri de autoturisme (inclusiv ale magistraţilor) şi staţii de distribuţie a carburanţilor, conflicte pentru controlul teritoriului, au indus un puternic sentiment de nesiguranţă în opinia publică”, arătau anchetatorii din dosarul „Spumă şi Bibanu”, al lumii interlope din Deva anilor 2000.
Benzinăria incendiată în Baia de Criş. Foto: Traian Manu
Grupurile infracţionale erau organizate din 40 – 50 de membri, iar unul dintre mijloacele lor de profit era plasarea unor oameni „de ordine” în localurile din Deva, pentru a strânge taxe de protecţie. Patronii care refuzau să plătească erau „executaţi”. „Ordinea era menţinută însă de membrii grupului violent care, în zona ”obiectivelor protejate” încasau taxa de protecţie atât patronilor cât şi membrilor unor grupuri de infractori neviolenţi (hoţi de buzunare, practicanţi ai jocului alba-neagra, proxeneţi etc.). Controlul violent exercitat de interlopi a produs, rapid, un val de plângeri adresate Poliţiei Deva care a reacţionat părtinitor astfel încât victimele şi-au pierdut încrederea”, arătau anchetatorii.
Practicarea jocului de noroc „alba-neagra” a început din anul 1990, odată cu liberalizarea circulaţiei persoanelor, fenomenul fiind puternic impulsionat după anul 2001 odată cu eliminarea vizelor de turism de către statele Uniunii Europene. Zona autogării din Deva a devenit „vadul” cel mai favorabil practicării jocului de noroc, fiind tranzitată de un mare număr de autocare. „Atragerea potenţialelor victime dintre călătorii autocarelor, despre care se presupunea că aveau asupra lor diverse sume de bani era realizată prin modalitatea creării încrederii acestora în perspectiva câştigării cu uşurinţă a unor importante sume de bani. Pentru a crea această convingere inculpaţii „trăgători” fie îşi lăsau demonstrativ coautorii să câştige în faţa călătorilor, fie îl lăsau chiar pe călătorul-victimă să câştige sume mici pentru a-l determina să mizeze pe sume mai mari, de regulă în valută, pe care invariabil le pierdea”, se arată în dosarul „Spumă şi Bibanul”. Grupările infracţionale controlau activităţile profitabile din „alba-neagra”, în timp ce poliţiştii lăsau nesoluţionate plângerile celor înşelaţi.
Violenţele au escaladat în Deva la începutul anilor 2000, când oraşul avea să fie numit „cetatea Crimei”. Mai multe atentate şi asasinate, învăluite în mister, aveau să sporească temerile localnicilor. Unul dintre ele a avut loc în anul 2000 asupra omului de afaceri Sorin Moldovan, fost vicepreşedinte al PDSR Deva şi fost şef al Vămii Devei, suspectat de procurori că ar fi avut legături strânse cu lumea interlopă şi cu traficanţii de comori dacice. Moldovan a fost găsit împuşcat în centrul Devei, iar anchetatorii l-au găsit vinovat de crimă pe Raul Opriş, un interlop care s-ar fost ucis câteva luni mai târziu, în timp ce era urmărit de poliţişti. La cinci ani de la comiterea crimei din centrul Devei, anchetatorii grupărilor mafiote din Deva au arătat însă, într-un alt dosar de crimă organizată, că uciderea afaceristului Sorin Moldovan ar fi fost făcută la comandă şi că victima ar fi avut conexiuni cu membrii lumii interlope (braconierii siturilor arheologice).
Sorin Moldovan Foto: arhiva Replica Hunedoara
Un alt asasinat care stârnit controverse a avut loc în 2004, când o benzinărie din Baia de Criş a fost atacată cu cocktailuri Molotov. Un tânăr a murit în urma arsurilor suferite, iar un alt angajat a fost rănit. Autorii nu au fost prinşi. O ipoteză a anchetatorilor a fost că atacul ar fi reprezentat un avertisment dat celor trei acţionari ai firmei, pentru a-i determina să cedeze staţia de benzină altei companii.
O altă crimă, rămasă neelucidată până în prezent, a ieşit la iveală în duminica de 27 noiembrie 2005, când pescarii aflaţi pe malul lacului Cozia, din vecinătatea Devei au descoperit în ape cadavrul unui bărbat. Corpul era pus într-un sac de plastic, înfăşurat cu sfori şi cabluri, iar pe cap avea o pungă legată la gât. Cel care a vrut să şteargă urmele crimei ar fi ancorat sacul de o greutate, pentru a fi tras la fundul apei. Sforile au putrezit, iar rămăşiţele umane au ieşit la suprafaţă. Anchetatorii nu au putut stabili identitatea victimei, iar dosarul penal a rămas până în prezent cu autor necunoscut.
Mafia comorilor dacice
De la mijlocul anilor ´90, grupările interlope din Deva au descoperit o altă oportunitate de îmbogăţire: traficul cu obiecte de patrimoniu furate din cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Sarmizegetusa Regia şi aşezările antice din împrejurimile ei au fost scormonite de căutătorii de comori încă de la începutul anilor ´90, însă fenomenul a luat amploare după 1996, când Grecu Şofron, numit şi „Burelu” (un localnic din Târsa, născut în 1921), a descoperit în împrejurări controversate, o „căldare” cu 3.000 de galbeni, care cântărea circa 25 de kilograme. Mai puţin de 600 de kosoni au fost recuperaţi de autorităţile statului român, după ce descoperitorul comorii a început să vândă din galbeni şi să îi dăruiască apropiaţilor săi. La scurt timp, o anchetă penală a dus la oprirea tranzacţiilor, însă din comoara uriaşă, aproximativ 20 de kilograme de aur şi-au pierdut urma până în ziua de astăzi.
Brăţări dacice. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Vestea despre aurul din munţi s-a răspândit rapid şi a transformat în scurt timp zona cetăţilor dacice într-un „El Dorado” al căutătorilor de comori. Lumea interlopă din Deva s-a orientat spre noul ”teritoriu”, beneficiind adesea de sprijinul unor oameni ai legii.
„După descoperirea în anul 1996, a unui tezaur de monede „Koson”, mai mulţi lideri ai lumii interlope din municipiul Deva, judeţul Hunedoara, foşti practicanţi de schimb valutar ilegal, cămătari etc. au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă, apărută pe plan local, naţional şi internaţional. Începând din anul 1999, s-au conturat mai multe asociaţii infracţionale în vederea exploatării în mod organizat şi maximizării profitului infracţional obţinut din efectuarea unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice clasate monument istoric, ale rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei”, se arăta într-un dosar al comorilor dacice, instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Cele mai multe dintre tezaurele descoperite au ajuns în afara ţării, pe piaţa neagră a antichităţilor sau chiar în casele faimoase de licitaţii. Traficanţii de tezaure au prosperat rapid şi au investit în noua modalitate de îmbogăţire. „Aceste grupuri infracţionale specializate s-au dotat cu echipamente de detecţie performante, autoturisme de teren, mijloace radio de comunicaţii, câini de pază şi chiar arme. Au racolat muncitori zilieri plătiţi pentru servicii de călăuzire spre siturile arheologice clasate monument istoric şi i-au folosit pentru săpături în zonele indicate prin detecţii, plătindu-le, după caz, sume derizorii sau consistente. Membrii grupărilor au început să îşi plaseze piesele arheologice, sustrase din situri, unor colecţionari şi ”investitori” din ţară, adeseori persoane publice, la care apelau solicitându-le protecţia faţă de organele judiciare, prin campanii de presă, consiliere şi intervenţii publice, denunţuri penale împotriva magistraţilor etc. Grupările erau, de asemenea, în contact cu reţelele internaţionale de traficanţi români, sârbi, germani, italieni etc., care scoteau ilegal din ţară bunurile culturale sustrase din situri şi le plasau pe piaţa neagră, apoi prin casele de licitaţii, unor colecţionari din statele UE sau SUA”, se arăta într-un dosar al comorilor dacice.
Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada 1998-2015, braconierii siturilor arheologice au descoperit în zona cetăţilor dacice şi au exportat ilegal şi vândut pe piaţa antichităţilor tezaure monetare care conţineau mii de monede Koson şi Lysimach din aur şi argint, bijuterii din aur şi alte nenumărate artefacte de patrimoniu. Valoarea acestor comori nu a putut fi stabilită cu exactitate, însă pe piaţa neagră a antichităţilor se vorbea de zeci de milioane de euro.
Dintre toate tezaurele intrate în circuitul mafiei aurului dacic, cel mai important a fost reprezentat de cele 24 de spirale descoperite în zona Sarmizegetusei Regia. Doar 13 dintre ele, cu greutatea între 682 de grame şi 1.196 de grame, au fost recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Problemele ArcelorMittal Hunedoara. Şefii combinatului siderurgic au cerut sprijinul Prefecturii
Se încarcă comentariile...
