Viaţă de copil cu HIV: părăsit de părinţi şi scos din şcoală

Edilii din comuna Singureni, unde sunt două centre pentru copiii seropozitivi abandonaţi de familii, alimentează temerea nefondată a locuitorilor de a se infesta cu HIV de la micuţi. Din lipsă de informaţii, oamenilor din Singureni le este frică să nu li se îmbolnăvească odraslele dintr-o simplă joacă la grădiniţă.

Tacit, de la localnici la autorităţile din comuna giurgiuveană, toţi par să se fi obişnuit după aproape 15 ani cu prezenţa în comunitate a copiilor şi tinerilor bolnavi de SIDA. Aceştia sunt instituţionalizaţi în căsuţele fundaţiilor „Bambini in Emergenza” şi „Sfânta Maria”. Cele două mai găzduiesc astăzi, în total, aproximativ 35 de adolescenţi şi copii seropozitivi sau perfect sănătoşi dar abandonaţi de familie, mult mai puţini decât erau în anii  '90 atunci când au venit în localitate.

O vorbă aruncată în presă de primarul comunei, Ştefan Tăgârţă, despre faptul că în ultima vreme mai mulţi tineri localnici s-ar fi îmbolnăvit de HIV-SIDA din cauză că cei instituţionalizaţi s-au împrietenit cu adolescenţii sănătoşi a stârnit revolta reprezentanţilor celor două fundaţii.
Acum, primarul se contrazice în explicaţii şi spune că nu a primit nicio plângere de la localnici în acest sens şi nici că ar fi apărut cazuri noi de localnici diagnosticaţi cu SIDA.

„Aceste fundaţii funcţionează de câţiva ani. Ca în fiecare localitate, există şi cazuri de oameni seropozitivi, dar nu sunt eu în măsură să afirm că cele două fundaţii sunt de vină. Au existat în urmă cu ceva vreme cazuri de adolescenţi seropozitivi dar au plecat de aici. În comună nu sunt copii instituţionalizaţi care să facă probleme şi nu a venit nimeni să-mi spună că a fost vreunul îmbolnăvit din cauza lor”, spune primarul, Ştefan Tăgârţă.

Teamă din necunoaştere

Nemulţumirile există, din lipsa de informare asupra modalităţii transmiterii bolii, dar nu din partea tuturor. Cei mai precauţi mărturisesc, cu nod în gât, că se tem să-şi ducă odraslele la grădiniţă de teamă ca nu cumva şi acestea din urmă să se îmbolnăvească.

„Am două fetiţe şi mi-e teamă să le duc la grădiniţă. Le ţin acasă pentru că merg acolo şi copii bolnavi de SIDA. Mi-e teamă să nu se îmbolnăvească şi ele. Există riscul să se întâmple acest lucru”, mărturiseşte unul dintre localnici.

Despre risc vorbeşte şi viceprimarul comunei, Marian Pătuleanu, care crede că o simplă joacă a celor mici poate avea consecinţe.

„O lovitură mică între copii, o bubiţă şi gata, s-a luat. Cei din fundaţie vor să-şi aducă toţi copiii la grădiniţă, dar nici chiar aşa. Nu e o discriminare asta”, crede viceprimarul.

Ruşinea comunei

Accesul la intituţiile de învăţământ din localitate le-a fost restricţionat copiilor seropozitivi de aproape cincisprezece ani. Autorităţile nu i-au vrut în bănci şi nici localnicii aşa că au fost nevoiţi să studieze în Giurgiu sau chiar în Capitală.

„Ni s-a spus la un moment dat că suntem ruşinea comunei, că lumea ştie localitatea prin faptul că aici sunt cei bolnavi de SIDA. Suntem dezamăgiţi de atitudinea autorităţilor locale. Din informaţiile noastre, statisticile şi evidenţele arată că nu există cazuri recente de infecţii cu HIV.Teama oamenilor de a nu-şi lăsa copiii la grădiniţă este nejustificată. Nu cunosc modalitatea de transmitere a virtusului şi nici cum se previne. Copiii din fundaţia noastră nu au putut frecventa şcoala din Singureni din cauza atitudinii discriminatorii. Fundaţia noastră se ocupă de copii cu vârsta cuprinsă între opt luni şi şapte ani”, spune Tania Stănescu, coordonatorul activităţilor sociale din cadrul Fundaţiei „Bambini in Emergenza”.

Despre lipsa apariţiei unor cazuri noi de localnici infectaţi cu HIV vorbeşte şi Paul Marinescu, fondatorul centrului „Sfânta Maria” şi totodată managerul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Giurgiu, care spune că în Singureni şi satele din apropiere sunt în evidenţe doar patru cazuri de persoane seropozitive.

„S-a spus în presă că sunt zeci de cazuri. Nu este adevărat. De cincisprezece ani avem înregistraţi patru copii diagnosticaţi cu HIV în zonă. În Spitalul de Boli Infecţioase Singureni sunt internaţi câte doi-trei copii, unii vin şi alţii pleacă, şi mai este un tânăr care are un dezechilibru mintal dar care este supravegheat, nu umblă decât însoţit. Tot satul ştie de unsprezece ani că sunt copii seropozitivi. Aceşti tineri sunt responsabili şi au o viaşa normală, asemenea unui copil normal”, a spus Paul Marinescu.

Poveste de viaţă

Cătălina este o fetiţă de numai patru ani. Este timidă, dar dornică de afecţiune şi extrem de inteligentă. Te simte de îndată că ai sufletul bun şi o dată ce s-a lipit de tine are grijă să nu-ţi mai dea drumul de teamă să nu te piardă. Familia a abandonat-o la numai câteva luni. Mama sa este bolnavă de HIV-SIDA, dar micuţa a avut norocul să nu moştenească virusul, iar acum este perfect sănătoasă. La grădiniţă poartă însă stigmatul unui copil bolnav de SIDA. Părinţii celorlalţi copii n-au ştiut să facă diferenţa.

„Sunt fericit că pot munci"

Geta a făcut liceul la Grupul Şcolar Agricol din localitatea Călugăreni (Giurgiu) şi povesteşte cu nostalgie despre vremea când era parte dintr-un colectiv de vârsta sa. „Când mergeam la şcoală, aveam o prietenă, Dana, care vorbea cu mine. Mă înţelegeam foarte bine cu ea. Alţi colegi, e drept, vorbeau destul de urât cu mine. Eu înţeleg că nu-şi dau seama, dar ştiţi ce e cel mai greu? Nimeni nu-şi cere scuze niciodată!" Despre viitor, Geta se fereşte să vorbească. „Nu mi-am făcut niciodată planuri. Când ştii cât de greu o să fie, ţi-e teamă să te gândeşti".

Alex provine dintr-o familie mare. Are 11 fraţi, pe care nu-i cunoaşte, dar pe care îi preţuieşte la fel ca pe el. Îi place să zâmbească, radiază şi le este recunoscător celor care-i oferă un loc de dormit.

„Sunt fericit că am puterea de a munci şi că pot să ajut pe altcineva. Tund iarba, repar, fac orice. E frumos când simţi că oamenii au grijă de tine". Alex vrea să lucreze într-un şantier, cot la cot cu bărbaţii adevăraţi. E puternic şi nu se dă la o parte de la munca grea. Ultima oară şi-a văzut tatăl în urmă cu şapte ani şi, de atunci, legătura s-a păstrat prin scrisori. Ultima scrisoare i s-a întors însă înapoi, nedesfăcută. Tatăl său se eliberase din penitenciar.

„Terorizaţi” de Ţucă

Fundaţia „Sfânta Maria” are acum în grijă zece tineri printre care este găzduit şi Ţucă, un tânăr de 17 ani, seropozitiv, destul de răzvrătit şi care obişnuieşte să deranjeze localnicii, ba chiar să şi fure, spun localnicii.

 „Îl găzduim pentru că nu are unde să stea. El este în atenţia şi în grija Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.  A fost internat recent la un spital din Prahova pentru tulburări de cumportament”, mai spune Paul Marinescu.

Situaţia de la Giurgiu întoarce România cu zece ani în urmă

Mesajele stigmatizante şi discriminatorii la adresa persoanelor seropozitive de la Singureni, Giurgiu, întorc România cu peste zece ani în urmă, susţine Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA(UNOPA).
Organizaţia Naţională care promovează şi apără drepturile persoanelor seropozitive din România şi-a exprimat dezacordul cu privire la declaraţiile făcute în media la adresa persoanelor seropozitive din comuna Singureni, judeţul Giurgiu.

„Autorităţile locale ale comunei Singureni şi ale judeţului Giurgiu au responsabilitatea să prevină şi să combată escaladarea atitudinilor discriminatorii care provin din educaţia insuficientă a comunităţii cu privire la HIV-SIDA”, au precizat reprezentanţii UNOPA.
Ei au adăugat, printr-un comunicat de presă, că populaţia comunei a dat dovadă de o bună înţelegere, aceşti copii au crescut împreună cu copiii comunităţii şi fac parte din comunitate.

„Afirmaţiile care apar în presă ale conducerii Primăriei comunei Singureni, care spun că în ultimii ani se înregistrează zeci de cazuri de persoane nou-infectate cu HIV în comuna Singureni, probabil din cauza tinerilor seropozitivi din cele două centre, sunt contrazise de datele existente la Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu şi la Compartimentul de Monitorizare a Infecţiei cu HIV în România, date care arată că nu este niciun caz nou de infectare în comună în ultimii ani”, conchide Iulian Petre, director executiv UNOPA.

Ce este SIDA?

Rezultatul infectării cu virusul imunodeficienţei umane este distrugerea sistemului imunitar. Maladia se poate transmite prin sânge, spermă, secreţii genitale, lichid cefalo-rahidian şi lapte matern.Cercetările au arătat că se poate exclude transmiterea prin secreţia oculară (lacrimi), bucală sau prin transpiraţie, deoarece concentraţia de HIV nu este destul de mare pentru a cauza infectarea. De asemenea, virusul nu se transmite pe calea aerului, precum alte afecţiuni virale. Infectarea intenţionată cu virusul HIV este condamnată de lege cu închisoare de la 5 la 15 ani. Primul caz de SIDA a fost raportat în România în anul 1985. Până în 2010, numărul cazurilor declarate a crescut la peste 16.000.