Cele mai teribile drame generate de automedicaţie. Cum se manifestă psihoza numită „iatromanie“

Cele mai teribile drame generate de
automedicaţie. Cum se manifestă psihoza numită „iatromanie“

Consumul abuziv de antibiotice le-a făcut ineficiente la viruşi Foto: Adevărul

Reclamele la medicamente răspândite cu generozitate de firmele farmaceutice au generat o psihoză în ultimii ani în rândul populaţiei, care a determinat mulţi bolnavi să consume produsele medicamentoase ca pe alimente.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimii zeci de ani s-a dezvoltat un fenomen extrem de periculos, odată cu aruncarea pe piaţă a unui număr extrem de mare de medicamente de sinteză industrială, scrie Mihaela Opriş în cartea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”, apărută la editura Albatros în 1990.
 
Firmele producătoare de medicamente au venit pe piaţă cu reclame care vorbeau despre efectele miraculoase ale acestor medicamente, până la punctul la care s-a creat o adevărată psihoză în rândul bolnavilor, numită ”iatromanie” şi care se caracterizează prin consumul excesiv, de cele mai multe ori fără rost, de pastile, menţionează Mihaela Opriş în lucrarea sa.
 
Acest fenomen a determinat de multe ori intoxicaţii medicamentoase grave, soldate nu de puţine ori cu moartea victimelor. La asta s-a adăugat şi concurenţa puternică dintre firmele producătoare de medicamente, ce a făcut ca medicamente insuficient puse la punct şi testate să fie oferite cumpărătorilor, ajungându-se astfel la producerea unor adevărate drame genetice. Mii de copii s-au născut handicapaţi, după ce mamele au consumat Thalidomida, un produs vest-german, care era recomandat drept calmantul ideal pentru femeile însărcinate, ca să dăm doar un exemplu, se consemnează în cartea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”.
 
Consumul abuziv de antibiotice a generat, la rândul său, o scădere pronunţată a efectelor acestora, în condiţiile în care mulţi pacienţi le luau pentru banale răceli sau discomfort digestiv. S-a ajuns astfel să crească extrem de mult rezistenţa germenilor microbieni până la punctul în care diverse forme ale acestora au dezvoltat rezistenţă la antibiotic, detaliază Mihaela Opriş în lucrarea sa.
 
Germeni de spital rezistenţi la antibiotice
 
Exemplele vorbesc de la sine. Astfel, în anii 50” toate tulpinile de stafilococ erau sensibile chiar la doze mici de penicilină, pentru ca astăzi să se ajungă în situaţia ca aproape toate tulpinile de stafolococi să secrete penicilinază, o enzimă ce scindează penicilina şi o face astfel ineficientă, se menţionează în cartea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”.
 
Şi mai grav este că acest consum aberant de antibiotice a creat ceea ce astăzi este cunoscut ca flora bacteriană de spital. Vorbim de germeni saprofiţi, care şi-au testat ani de zile rezistenţa în lupta cu antibioticele şi care au reuşit în cele din urmă să devini imuni la aproape toate antibioticele,  scrie Mihaela Opriş în cartea sa.
 
Ce a decurs de aici ştim cu toţii. Medicii au pierdut mii de pacienţi din cauza septicemiilor, deoarece nu mai există pe piaţă antibiotice care să vină de hac germenilor patogeni, iar alte mii de persoane se chinuie pentru tot restul vieţii cu infecţii urinare  sau digestive. Nu mai vorbim de cheltuielile făcute de firmele producătoare de medicamente pentru sintetizarea unor antibiotice mai puternice, care odată intrate pe piaţă intră în acest cerc vicios al folosirii abuzive, concluzionează Mihaela Opriş în lucrarea ”Milenarele întâmplări ale plantelor medicinale”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările