Cum au tocat autorităţile de la Galaţi peste 1,5 milioane de euro pentru o stradă care nu duce nicăieri
0
Strada fără rost este în cartierul „Dimitrie Cantemir”, construit prin ANL dincolo de Siret, pe teritoriul judeţului Brăila. Din cartier pleacă, spre câmp, o stradă lungă de 1,5 kilometri, asfaltată ca-n palmă, cu borduri, canalizare şi trotuar, dar pe care nu circulă nimeni. Asta în timp ce zeci de străzi din oraş, intens circulate, arată ca după bombardament.
Imediat ce treci de blocurile ANL din noul cartier gălăţean „Dimitrie Cantemir”, aflat pe malul brăilean al Siretului, te aştepţi să dai cu ochii de un imens teren agricol (ceea ce, de fapt, şi este) şi să te întorci.
La faţa locului, însă, lucrurile nu sunt aşa cum te-ai aştepta să fie. De la marginea cartierului porneşte un drum asfaltat ca-n palmă, care se pierde către apus, printre culturile de floarea soarelui, porumb şi grâu. Firesc, nu poţi să nu te întrebi unde duce acel drum, mai ales că are borduri frumos aliniate, trotuare asfaltate şi canalizare (atât pluvială, cât şi menajeră). Ba chiar pe o porţiune are şi reţea de apă.
Surpriza este cu atât mai mare, după un kilometru şi jumătate de mers pe drum – un mers cam în zig-zag, căci deşi asfaltul arată excelent, carosabilul a devenit o capcană prin faptul că toate cele vreo 50 de capace de canalizare aferente au fost furate – totul se termină brusc, în plin câmp, în apropierea taberei de vară a unei fermei de oi.
Şi-atunci realizezi că ai mers degeaba un kilometru şi jumătate, căci, de fapt, drumul nu duce nicăieri. Este o simplă investiţie fără rost.
Dacă tot faci un cartier pe tarla de ce să nu faci şi un drum fără destinaţie?
Povestea drumului inutil a început în anul 2002, atunci când administraţia Galaţiului a pus pe tapet ideea extinderii oraşului dincolo de Siret, deşi era cât se poate de clar că soluţia este foarte costisitoare.
Zona vizată (unde, de altfel, s-a şi construit cartierul) se află la patru kilometri de oraş, aparţinea de alt judeţ (Brăila) şi, fiind în plin câmp, era lipsită de orice fel de utilităţi. Nici acum nu are de altfel, tot ce-i trebuie, deşi de la inaugurarea primelor blocuri au trecut deja nouă ani.
În ciuda faptului că era mai ieftin să se contruiască blocurile ANL pe terenurile din partea de nord a oraşului, cu acces facil la utilităţi, primarul din acea vreme – Dumitru Nicolae (PSD) - a pornit lucrurile, iar gălăţenilor ll-a fost prezentat un proiect faraonic, înşirat pe 1.000 de hectare, care includea sute de blocuri, case, şcoli, grădiniţe, spital regional, mall, stadion cu 25.000 de locuri şi multe alte minunăţii.
În 2003 au şi început lucrările (după transferul celor 1.000 de hectare, prin hotărâre de Guvern, de la Brăila la Galaţi), iar primele fonduri (şi singurele, până la urmă) au venit de la Ministerul Dezvoltării, sub forma finanţării pentru construirea a 16 blocuri ANL, în care locuiesc acum circa 1.500 de oameni. Ulterior, s-au mai dat bani şi pentru construirea drumurilor de acces, a reţelelor de apă, electricitate, gaz şi canalizare, precum şi a staţiei de epurare.
Continuarea a fost însă, jalnică. Proiectele pentru dezvoltarea zonei au dispărut unul câte unul. Spitalul regional nu a primit finanţare, finanţatorii mall-ului au preferat Brăila, stadionul a fost considerat prea scump, iar alte blocuri nu s-au mai făcut pentru că au apărut problemele cu infrastructura de utilităţi.
Mai exact, toate reţelele (apă, canalizare, gaz, electricitate) s-au dovedit subdimensionate, aşa că, în actualele condiţii, nu se poate construi nimic în plus. Ca urmare, în momentul de faţă, la nouă ani de la darea în folosinţă a blocurilor ANL, staţia de epurare încă nu există decât pe hârtie, restul utilităţilor sociale - grădiniţă, şcoală, cabinet medical samd – au rămas promisiuni. De altfel, în zonă nu există nici măcar un banal chioşc de pâine.
În schimb locuitorii cartierului pot merge pe tarla, către nicăieri, pe un drum asfaltat, lung de 1,5 kilometri (vezi schiţa de mai jos), care are canalizare şi trotuare şi care a costat mai bine de 1,5 milioane de euro. Asta – nota bene – în timp ce zeci de străzi din oraş sunt într-o stare deplorabilă şi aşteaptă să fie reaparate.
Scandalul nu s-a încheiat
Evident, scandalul legat de cartierul „Dimitrie Cantemir” este încă departe de a se fi încheiat, „afacerile” de acolo fiind fie pe rolul instanţelor, fie în vizorul DNA.
Clarificarea legalităţii transferului terenului de 1.000 de hectare de la judeţul Brăila la judeţul Galaţi încă mai este pe capul justiţiei (la solicitarea fermei agricole care avea terenul concesionat pe 49 de ani), pe căile de atac extraordinare, după ce autorităţile de la Galaţi au pierdut la fond.
Este destul de incert ce se va întâmpla dacă soluţia finală va fi defavorabilă Galaţiului, căci s-ar putea ca municipalitatea să fie nevoită să plătească, în solidar cu Guvernul, nişte despăgubiri uriaşe. Totul pleacă de la faptul că, în graba de a declanşa lucrările, autorităţile statului au uitat să rezilieze contractul de concesiune cu o firmă privată, iar acesta reclamă pagube importante din cauză că a fost deposedată abuziv de teren.
Nu a fost lămurit, de asemenea, scandalul staţiei de epurare – plătită, dar inexistentă – iar la capitolul scandal cu iz penal ar trebui să fie inclusă, în opinia noastră, şi cheltuiala cu drumul perfect inutil la care făceam referire mai înainte.
Se încarcă comentariile...
