Salamul fără grăsime şi acadeaua sănătoasă, invenţii ale studenţilor din Galaţi. Tinerii vor participa cu produsele delicioase la un concurs internaţional

Studenţii din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi au pregătit un salam ecologic fără grăsime animală şi o acadea fără gluten cu care vor participa la un concurs internaţional important.

Două echipe de studenţi din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi vor participa la concursul internaţional „Ecotrophelia“ 2015, a cărui finală naţională este la Timişoara pe 25 şi 26 mai. Ambele echipe propun juriului produse alimentare inovative, fie că vorbim despre un aperitiv sau despre un desert.

Primul echipaj, compus din profesorul Cristian Tudose, coordonatorul ştiinţific Cristian Dima şi studentele Nicoleta Cerulean şi Alina Chirilă, va merge în vestul ţării cu un preparat din carne, de tip salam, care conţine carne de vită, carne de porc, uleiuri de palmier şi de măsline extravirgin. Ideea celor patru membri ai echipajului a pornit de la tradiţionalul salam de vară, dar a fost înlocuită grăsimea animală. 

„Am înlocuit-o cu uleiuri vegetale, micşorând, de asemenea, drastic conţinutul de sare. Pentru a nu suferi la capitolul gust, am suplinit lipsa sării cu clorura de potasiu. Ştim cu toţii că în România, principala cauză a declanşării bolilor cardiovasculare este consumul excesiv de sare. Consumul este chiar şi de două ori mai mare decât cel recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii“, spune profesorul Cristian Tudose.

Cercetarea pentru realizarea acestui produs a durat aproape doi ani, deoarece a fost nevoie să se găsească răspunsuri în cazul unor probleme care apar de regulă în evoluţia procesului tehnologic. „Înglobarea acestor uleiuri în sistemul biologic activ, în cazul nostru carnea, nu este atât de simplă. Aspectul cel mai important pe care trebuie să-l luăm în calcul este legat de caracteristicile organoleptice (n.r. – gust, miros, aspect) ale produsului şi mai ales faptul că acestea se pot modifica“, explică profesorul.

Datorită faptului că salamul conţine ulei de măsline extravirgin, el se va încadra la categoria de concurs a produselor ecologice. Va fi denumit „Mozaic Salami“, datorită faptului că, în secţiune, felia are aspect de mozaic. „Este un mozaic care dă impresia, falsă de altfel, că salamul are grăsime. Este vorba despre o grăsime vegetală, rezultată din solidificarea uleiului de palmier, după răcire. Este un complex compus din uleiul extravirgin de măsline, ecologic, şi un element nou: uleiul de palmier. Tratamentul termic este unul non-agresiv asupra mediului înconjurător. Noi nu aplicăm afumarea, pentru că nu ar mai fi ecologic“, spune Cristian Dima, coordonatorul ştiinţific.

MAI SCUMP, MAI SĂNĂTOS

„Mozaic Salami“ conţine cel mult 20% grăsime vegetală, faţă de 35% grăsime animală, câtă are salamul de vară. Preţul produsului ar putea fi ceva mai ridicat decât al produselor similare existente pe piaţă. „Pentru că în procesul tehnologic înglobarea uleiurilor vegetale se face uşor, estimăm că salamul se poate fabrica cu o linie de producţie normală. Costul este mai mare cu 20 de procente faţă de salamul de vară, de exemplu, fiindcă are ingrediente mai scumpe“, mai spune profesorul Cristian Tudose.

Acest preparat se deosebeşte de cele produse în Spania, Italia sau Grecia, care au o tradiţie în producerea de salamuri crud-uscate, prin faptul că, pe fondul diminuării conţinutului de sare şi prin tratamentul termic, produsul poate avea termen de valabilitate mai scurt, la fel ca un produs clasic, evident, fără a folosi conservanţi. Mai mult, nici gustul nu este afectat, după cum a asigurat Cristian Dima. 

„Având în vedere faptul că ideea a pornit de la un produs clasic – salamul de vară, pentru producerea noului salam nu este nevoie de investiţii noi în fluxul tehnologic. Acest produs poate fi făcut la scară industrială fără nicio problemă“, a adăugat Cristian Dima.

Potrivit spuselor celor patru membri, proiectul acestui salam a început acum doi ani, însă eforturile lor ar putea fi răsplătite cu vârf şi îndesat: un mare producător de preparate din carne s-a arătat interesat să scoată sub marca sa acest produs, detaliile fiind deocamdată secrete.

SALAM DIN CARNE DE PEŞTE

Concursul „Ecotrophelia“ a ajuns în România în anul 2013. Atunci, o echipă tot de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi a câştigat faza naţională şi a mers la finala de la Paris. Studenţii gălăţeni Cristian Vasile Dima şi Andrei Sorin Bolocan au prezentat juriului de acolo un salam dietetic cu carne de vită şi peşte, cu condimente încapsulate. 

„Facultatea noastră a mers la Paris cu un produs care includea trei brevete într-unul singur, numai că noi n-am fost atenţi să-i dăm un caracter ecologic deosebit, motiv pentru care am pierdut podiumul“, spune decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Galaţi, profesorul Petru Alexe.

În 2014, studenţii Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Galaţi au uimit juriul de la „Ecotrophelia“ cu o băutură energizantă, bazată pe zer şi suc de fructe. „Wow Energy“, aşa cum 

şi-au denumit studenţii produsul, a luat însă doar argintul, juraţii acordând marele premiu realizatorilor unei rulade de caşcaval cu păpădie şi seminţe de chia.

Tot în 2014, studenţii gălăţeni au participat la concurs şi cu biscuiţii „Yam-Yam“. Şi acest produs a atras aprecierea juriului pentru că, pe lângă faptul că reprezintă un produs ecologic, aduce şi un aport important de fibre şi antioxidanţi. Toate materiile prime folosite sunt procurate din magazinele ecologice, iar produsul se poate adapta uşor producţiei fabricilor de panificaţie.

Desertul fără gluten făcut numai din ingrediente naturale

Cel de-al doilea produs care va reprezenta Galaţiul la finala „Ecotrophelia“ România de la Timişoara este o acadea aglutenică (n.r. – fără gluten), obţinută din ingrediente naturale: făină de cocos şi orez, unt, ulei de palmier, ouă, nuci şi cătină, toate asezonate cu glazură de ciocolată. Acadeaua nu conţine aditivi şi conservanţi, este dulce fără să aibă în compoziţie prea mult zahăr şi de aceea este destinată copiilor, dar şi persoanelor cu probleme de sănătate: intoleranţă la gluten, cunoscută şi ca boala celiacă, sau colon iritabil.

Cei trei tineri care au conceput acest produs, Alexandra Creţu, Burada Bogdan Păcuraru şi Nicoleta Condurache, cu toţii studenţi în anul al treilea la Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, spun că acesta merită să fie pe piaţă din cel puţin două motive. „În primul rând, pentru că acadeaua este aglutenică, apoi pentru că este un produs obţinut din ingrediente naturale“, a spus Bogdan Păcuraru.

Ideea pentru produsul „Lolly Cake“ a pornit de la un concurs realizat la nivelul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor. „Am avut o mică idee care, sperăm noi, se va dovedi genială. Am pornit de la un produs clasic, dar căruia i-am înlocuit aproape toate ingredientele. Este recomandat persoanelor în vârstă, dar şi copiilor, pentru că este uşor digerabil“, a explicat Alexandra, care a povestit că, la o prezentare făcută într-un supermarket, produsul lor s-a bucurat de un real succes în rândul copiilor. 

ARE PUŢINE CALORII

În România, piaţa produselor aglutenice nu este extrem de dezvoltată, aşa că tinerii speră să aibă succes la finala concursului de la Timişoara. Studenţii şi-au făcut temele şi pe partea de marketing, acolo unde au învăţat din greşelile colegilor lor care au participat în anii trecuţi la acest concurs: 

„Putem merge pe principiul «produs în aşteptare», adică cineva comandă mai multe «Lolly 

Cakes» în magazin, din care câteva rămân în aşteptarea unui copil care nu-şi permite să-şi cumpere produse dulci“, spune Alexandra Creţu. Acadeaua e şi hipocalorică: are doar 170 de kilocalorii şi ar putea costa la raft aproximativ 2,5 lei.

Tinerii spun că au lucrat zilnic, timp de aproape o lună, iar munca nu s-a terminat, pentru că de-abia acum încep emoţiile. Decanul Facultăţii din Galaţi, Petru Alexe, asigură că toate componentele acadelei sunt garantate ecologic. El a făcut şi o statistică a produselor care au intrat în concurs în ultimii ani la „Ecotrophelia“. „Cele mai multe produse care vin la «Ecotrophelia» sunt dulciuri. Cu toate acestea, noi ne-am prezentat de mai multe ori şi cu produse din carne şi au avut succes“, explică Petru Alexe.

La faza naţională a concursului „Ecotrophelia“ 2015 vor participa 20 de echipe din 12 centre universitare din ţară. „Avem interesul ca reprezentarea noastră la nivel naţional să fie maximă. Cele două produse, radical diferite, reflectă câteva linii de cercetare din facultatea noastră“, a mai declarat decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi.