REPORTAJ La Furcenii Noi, pasca se face după o reţetă veche de sute de ani. Vezi aici cum fac femeile din sat prăjitura tradiţională de Paşte (FOTO)

La fel ca şi strămoşii lor, sătenii respectă cu sfinţenie obiceiurile de Paşte. Pasca se face numai din prima recoltă de grâu şi trebuie frământată de femei credincioase.

Dacă în ziarul de ieri vă prezentam secretul cozonacului făcut “în tihnă” la Furcenii Noi, astăzi vă vom spune cum se pregăteşte pasca în acea zonă a judeţului Galaţi, una dintre puţinele în care au fost reînviate vechile obiceiuri tradiţionale din preajma sărbătorii Paştelui.

Am stat mai întâi de vorbă cu preotul din comună pentru a afla câte ceva despre tradiţia spirituală şi aşa am aflat că, pe vremuri, pasca se făcea din prima făină a recoltei.

“Primul cules era cel mai bun şi se considera că se aduce o ofrandă lui Dumnezeu. Dacă se adăuga postul ţinut de cea care făcea pasca şi puritatea ei, se spune că ieşea cea mai bună pască”, ne mărturiseşte preotul Titi Gabor, preot la Lieşti.

De regulă, pasca are două forme: este fie rotundă, exprimând astfel chipul lui Hristos, fie dreptunghiulară, aşa cum arată mormântul Mântuitorului.

Împreună cu preotul Titi Gabor şi cu protopopul Tecuciului, Gheorghe Joghiu, am mers la gospodăria Ortansei Roşu, o bătrână care are în curte un cuptor vechi de peste 70 de ani.

Acolo am aflat cum se prepară şi se coace pasca în vatră ţărănească. Compoziţia este asemănătoare celei folosite la plăcintele cu brânză, preparată din brânză proaspătă de vaci, ouă şi zahăr.

“Pasca se face foarte simplu. Secretul este acela că foaia de aluat trebuie să fie puţin mai groasă, ca să se coacă bine compoziţia. Ah, şi încă ceva, nu se pun stafide, ăsta-i un moft modern”, spune Ortansa Roşu.

După ce a pregătit cu mâna ei o tavă de pască, a pus mâna şi pe lopata de lemn şi a împins-o în cuptorul din lut, printre tăvile de cozonac.

“O las cam vreo oră, după care încep să o probez cu un pai. Dacă se se lipeşte compoziţia de pai, înseamnă că tava mai trebuie lăsată în cuptor”, mai spune bătrâna.

La gura cuptorului se pune jar încins, ca să împiedice astfel curenţii de aer rece să modifice temperatura din interiorul lui.
Pasca astfel obţinută se pune într-un coş  alături de ouă roşii, cozonac şi busuioc (toate acoperite cu un ştergar) şi se duce la biserică de Înviere.

“Se lasă ceva pentru biserică, drept ofrandă, restul se duce acasă şi se împarte întregii familiei, pentru că are o încărcătură spirituală mare”, spune preotul Gheorghe Joghiu.