FOTO VIDEO Bucurie mare pentru comunitatea ţigănească din Iveşti: De azi este "dezlegare" la grătare

Potrivit tradiţiei ţigăneşti, în primele două zile ale Paştelui nimeni nu face mâncare la grătar. Aşa-i tradiţia, iar ţiganii o respectă cu sfinţenie. Tonul la distracţie l-a dat astăzi chiar bulibaşa Ferdinand Stănescu, la casa căruia s-a aprins primul grătar.

În fiecare an, a treia zi de Paşte este una cu totul specială pentru ţiganii din Iveşti. Potrivit tradiţiei lor, în primele două zile de Paşte nu au voie să mănânce preparate puse pe grătar. Ei aşteaptă cu sufletul la gură cea de-a treia zi, atunci când din fiecare curte miroase a carne friptă pe grătar. În alţi ani, ţiganii îşi scoteau grătarele în stradă şi puneau de-o petrece comună, la care contribuiau cu toţii. Anul acesta, petrecerea a fost mai temperată, având în vedere faptul că bulibaşa Ferdinand Stănescu este în doliu, după moartea bătrânului bulibaşă. 

"Mâncăm doar mâncare gătită la aragaz, la cuptor, dar făcută în special înainte de Paşte. La noi, abia de astăzi se poate face grătar, aşa ne-au învăţat străbunii noştri", spune bulibaşa din Iveşti.         

Femeile s-au ocupat personal de tranşarea cărnii, în special de miel, iar apoi a venit rândul bărbaţilor să vegheze la grătar, să nu se ardă prea tare carnea. În tot acest timp, porţile deschise larg veneau tot felul de invitaţi, de prin vecini, iar muzica bubuia în boxe. Mesele erau pline cu băuturi scumpe, de la vin până la coniac, iar oaspeţii erau întâmpinaţi cu un ritual tradiţional: puneau împreuna cu gazda mâna pe o sticlă de şampanie. Puradeii erau şi ei mai peste tot şi ajutau, care cum putea. 

Cu asemenea mese îmbelşugate, petrecerile ţin, de regulă, până târziu în noapte.