FOTO Cum arată bazinul uriaş din România unde sunt testate viitoarele nave. „Înghite“ 554 de metri cubi de apă
0
Bazinul de carene de la Facultatea de Arhitectură Navală din Galaţi reprezintă puntea dintre teorie şi practică a studenţilor care şi-au ales acest profil, dar şi un laborator de hidrodinamică contractat de mai multe firme din ţară şi străinătate pentru a testa modele de nave înainte de construirea lor efectivă.
Bazinul de carene din Galaţi a fost construit în 1964, fiind gândit la acea vreme de un grup de profesori de la Facultatea de Arhitectură Navală pentru a veni în ajutorul studenţilor care şi-au ales acest profil, astfel încât aceştia să poată dobândi experienţă practică încă de pe băncile facultăţii.”Este practic o cuvă care se sprijină pe nişte picioare, iar sub ea se găseşte o altă cuvă, în eventualitatea în care ar avea loc scurgeri.
Ulterior, bazinul a trecut printr-un proces de anvelopare interioară şi sperăm ca pe viitor să nu mai aibă loc scurgeri”, ne explică Costel Mocanu, decanul Facultăţii de Arhitectură Navală din Galaţi în ce constă practic bazinul de carene. Recent, au fost înlocuite disipatoarele de valuri de la capetele bazinului, acestea fiind două structuri care crează valurile în cuvă, permiţând apoi efectuarea de măsurători asupra flotabilităţii şi determinarea rezistenţei la înaintare a modelelor de nave care sunt supuse testării.
În funcţie de rezistenţa la înaintare a unei nave în apă, se stabileşte propulsia acesteia, adică motoarele cu care va fi dotată, astfel încât aceasta să poată străbate o anumită distanţă într-un interval de timp cât mai scurt. Pe întreaga planetă există la ora actuală 10 bazine de carene, iar cel de la Galaţi este printre cele mai mari, fiind evaluat ca al doilea laborator de hidrodinamică navală din Europa, după cel de la Nantes (Franţa). Bazinul de la Galaţi are 44 de metri lungime, patru metri lăţime şi o adâncime de trei metri, înglobând aproximativ 554 de metri cubi de apă.
”Am instalat şi un sistem de filtrare al apei, pentru că aveam probleme cu algele, iar în viitor vom pune şi două skeamere la capete, care să adune mizeria, astfel încât apa să fie în permanenţă curată”, ne dezvăluie Costel Mocanu. Capacităţile tehnice şi dimensiunea impresionantă a bazinului de carene au făcut ca, de-a lungul vremii, numeroase firme cu profil naval să apeleze la Facultatea de Arhitectură Navală din Galaţi pentru testarea unor modele de nave şi chiar câteva modele de submersibile înainte ca acestea să fie construite efectiv, printre acestea numărându-se Ship Design Group şi Icepronav.
Teste pentru recuperarea platformelor marine scufundate
Bazinul a fost folosit chiar şi pentru testarea unui amfibiu militar pentru armata română. ”După testarea în bazin, se folosesc nişte relaţii de transfer ale rezultatelor de la model la cum va arăta nava la dimensiunea ei reală şi se analizează apoi cât de bune sunt. Nu ştiu dacă bazinul de la Nantes, din Franţa, mai funcţionează, dar cred că bazinul de carene de la Galaţi este cel mai mare bazin din Europa care este arondat unei instituţii de învăţământ superior”, explică decanul Facultăţii de Arhitectură Navală din Galaţi.
Unul dintre cele mai importante proiecte în care a fost implicat bazinul de carene de la Galaţi a fost testarea în 2018 a unei structuri pentru recuperarea platformelor marine de extracţie a petrolului şi gazelor care s-au scufundat. Structura în cauză, în formă de V, este submersată prin inundare sub platforma marină, ridicând-o apoi la suprafaţă. Cei mai câştigaţi sunt însă studenţii Facultăţii de Arhitectură Navală din Galaţi, care folosesc bazinul pentru a-şi realiza lucrările de licenţă şi masterat.
Acestea sunt practic adevărate proiecte de design naval tocmai pentru că bazinul de carene le dă posibilitatea să îşi testeze ideile până când ajung la o variantă viabilă. Chiar în acest an, un tânăr a proiectat modelarea numerică a formelor unui catamaran şi le-a optimizat până la punctul în care diferenţa dintre model şi nava construită în realitate a ajuns aproape neglijabilă. ”Eroarea dintre experiment şi modelarea numerică a fost de 8%, ceea ce este foarte bine”, susţine Costel Mocanu.
În programul didactic al Facultăţii de Arhitectură Navală de la Galaţi, studenţii au constant ore de practică la bazinul de carene, îmbinând noţiunile teoretice pe care le-au învăţat cu testările din bazin, însă fac şi comparaţii între simulările numerice pe calculator şi cele experimentale realizate pe modele de nave.
Se încarcă comentariile...
