Femeia care a creat Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi Coloana Infinitului din pâine. „Când faci ceva, să-l faci ca şi cum l-ai realiza pentru Dumnezeu“

Netuţa Stratulat, o femeie de 64 de ani din Galaţi, a câştigat acum câteva săptămâni un important concurs la Ulm, Germania, dedicat păstrării tradiţiilor în ţările Uniunii Europene, la care au participat reprezentanţi din toate statele comunitare.

Trei gălăţence de la Universitatea Vârstei a treia din Galaţi au participat, în perioada 12-15 iulie 2018, la cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional al Dunării din Ulm/Neu-Ulm, Germania, cu un proiect inedit, intitulat „Gusturile Dunării. Pâinea ne uneşte“. Printre ele s-a numărat şi Netuţa Stratulat, o gălăţeancă de 64 de ani, inginer de profesie, care în prezent învaţă la Universitatea Vârstei a Treia. 

Gălăţeanca a muncit aproape două săptămâni pentru a realiza celebrele creaţii ale lui Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu din aluat de pâine, ce au fost de departe cele mai apreciate de juriu. Netuţa Stratulat este una dintre păstrătoarele tradiţiei producerii pâinii aşa cum o făceau bunicii noştri la Dunărea de Jos şi a impresionat la festival cu Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi Coloana Infinitului, adjudecându-şi în final marele premiu. Creaţiile gălăţencei au concurat cu 90 de lucrări venite din toată Europa.

Creaţiile lui Brâncuşi realizate din pâine FOTO arhiva personală 

„Ideea festivalului era să facem o bunătate pentru Europa. Eu m-am gândit să reproduc creaţiile lui Brâncuşi pentru concurs. Le-am făcut pe toate în bucătăria mea, din suflet. Am avut trei încercări pentru a reuşi să le creez. Numai Coloana Infinitului este făcută din trei piese, iar fiecare are o anumită culoare pentru a da senzaţia de verticalitate şi cea de reflectare a luminii. La final, le-am prins cu nişte ace cu gămălie pentru a-şi păstra dimensiunea, pentru că aluatul are tendinţa de a se mişcora odată cu trecerea timpului“, ne mărturiseşte Netuţa Stratulat. 

Fiecare dintre creaţiile sale realizate din aluat de pâine are o simbolistică aparte. De pildă, pe Poarta Sărutului a realizat câte două perechi pe fiecare coloană, care se îmbrăţişează, simbolizând cele patru ţări care au pus bazele Uniunii Europene. Deasupra lucrării a realizat alte 12 perechi, ce înseamnă celelalte 24 de state care fac parte din blocul comunitar. Masa Tăcerii a fost gândită de studenta la Universitatea Vârstei a Treia ca ceva care uneşte, care strânge toate ţările laolaltă. 

„Eu am considerat că Masa Tăcerii este însuşi Isus, care ne adună în jurul său, la fel ca la Cina cea de Taină. În mijlocul ei sunt trei rânduri de boabe de grâu, pe care eu o văd ca o continuitate a vieţii, ţinând cont că sunt seminţe, împrejurul mesei sunt 12 decupări, unde am pus boabe de grâu şi alte seminţe, iar deasupra ei am creat nişte steluţe galbene, la fel ca steluţele de pe steagul Uniunii Europene“, ne explică Netuţa. Coloana Infinitului uneşte pământul cu cerul, iar ea înseamnă creaţie, prosperitate şi pace, iar aceste lucruri le transmite lucrarea gălăţencei.

Pasionată de coacerea tradiţională a pâinii

Netuţa Stratulat ne destăinuie că a devenit pasionată de tradiţiile româneşti încă de mic copil, iar mediul în care a crescut şi s-a format ca om a favorizat mult acest lucru. Şi-a petrecut vacanţele la bunici în comuna Rediu, o localitate situată la 40 de kilometri de Galaţi, iar acolo a văzut pentru prima dată cum se face şi se coace pâinea. 

„Fiind copil, mi-a rămas undeva în suflet acest lucru. Nu vă spun ce miros era, ce bunătăţi, ce minunăţii gătea bunica“, îşi aminteşte cu nostalgie Netuţa Stratulat. A avut parte de două momente deloc plăcute, care i-au marcat existenţa, primul fiind evacuarea bunicilor săi de către comunişti din casa în care locuiau, urmată de o acţiune similară care i-a avut ca actori pe părinţii săi, care locuiau într-un imobil în Valea Oraşului din Galaţi. Preferă însă să-şi amintească doar lucrurile frumoase care o leagă de acele locuri, iar unul dintre ele este gătitul tradiţional, pe care l-a deprins de la părinţi. 

O parte dintre bunătăţile cu care Netuţa Stratulat s-a prezentat la festivalul din Germania FOTO arhiva personală

Încearcă acum să adune ce s-a mai păstrat din tradiţiile româneşti în materie de bucătărie şi ne mărturiseşte că pâinea a devenit pasiunea sa. „Vreau să merg pe partea tradiţională, să descopăr acele mori tradiţionale, dacă mai există, care produceau făina de pe vremuri. Am învăţat de la părinţi şi bunici că atunci când faci ceva, să îl faci ca şi cum l-ai realiza pentru Dumnezeu“, punctează Netuţa.

Interesată de politică şi relaţiile dintre oameni

Universitatea vârstei a treia, deschisă în cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi, este un proiect pionier în România, care aşează în centrul acţiunilor sale seniorii, persoanele care au împlinit vârsta de 55 de ani. Construită după un model de origine franceză şi adaptată spaţiului cultural şi academic gălăţean, Universitatea Vârstei a treia este un adevărat laborator al provocărilor şi urmăreşte învăţarea pe tot parcursul vieţii, incluziunea socială, dialogul intergeneraţional, valorizarea şi valorificarea potenţialului uman. 

Persoanele care se înscriu pentru o taxă modică de 50 de lei pentru un an de şcolarizare pot opta pentru una dintre următoarele discipline: Drept, Economie, Nutriţie şi Ingineria alimentelor, Ştiinţe şi Tehnologie, Istorie şi Filosofie, Artă şi Literatură, Teologie, Educaţie pentru vârsta de argint, Turism,  Informatică, Kinetoterapie, Medicină şi Psihologie.

 Netuţa Stratulat urmează în prezent cursurile Universităţii a Treia FOTO Valentin Trufaşu

Netuţa Stratulat s-a înscris la cursurile de Medicină, Nutriţie, Kinetoterapie, dar şi la cel de Geopolitică şi Relaţii Internaţionale, pentru că o interesează cum evoluează politica în România, dar şi cum ne poziţionăm noi în raport cu celelalte state din zona noastră, dar şi din lume. 

„Sunt foarte importante aceste lucruri, pentru că noi percepem la vârsta noastră lucrurile mai înţelept, mai aşezat şi când discutăm cu cei din familie şi cu cei apropiaţi, care sunt mai tineri, încercăm să le inducem ideea de conciliere, care este foarte importantă atât în relaţiile dintre oameni, cât şi în relaţiile internaţionale. Cuvântul zideşte, dar în acelaşi timp poate să şi distrugă. Tocmai de aceea cred că trebuie să ne axăm doar pe cuvântul care zideşte“, conchide Netuţa Stratulat.

Trimite-i acest articol părintelui tău. Fă-i un abonament la Weekend Adevărul. (Clic pentru pagina de abonamente)