EXCLUSIV Miliardarul indian care a cumpărat ArcelorMittal Galaţi. „Avem în plan investiţii de 300 de milioane de euro“

EXCLUSIV Miliardarul indian care a cumpărat ArcelorMittal Galaţi. „Avem în plan investiţii
de 300 de milioane de euro“

Sanjeev Gupta FOTO ArcelorMittal Galaţi

Sanjeev Gupta, unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, cu o avere estimată la 15 miliarde de dolari şi acţionar majoritar la grupul britanic Liberty House, a vorbit despre investiţiile pe care preconizează să le facă la Arcelor Mittal Galaţi, dar şi despre soarta angajaţilor colosului siderurgic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Omul de afaceri de origine indiană Sanjeev Gupta a venit astăzi, 8 noiembrie, la Galaţi, pentru a se întâlni cu administraţia combinatului siderurgic şi reprezentanţii sindicatelor. Mâine, acesta va avea o o întâlnire şi cu premierul Viorica Dăncilă, ca un preambul la preluarea combinatului siderurgic de la Galaţi de la ArcelorMittal de către grupul britanic Liberty House.

Liberty House este parte a GFC Alliance, un grup internaţional care are ca obiect de activitate principal producerea de oţel şi aluminiu, numărându-se printre furnizorii din Regatul Unit de produse destinate printre altele sectorului auto şi aviaţiei. Liberty House furnizează, de asemenea, oţel pentru construcţii şi infrastructură în Australia, iar în Statele Unite livrează oţel pentru industria auto, dar şi alte sectoare.

Aţi anunţat creşterea capacităţii de producţie a combinatului. Concret, ce investiţii veţi face pentru a face posibil acest lucru?

Este vorba de îmbunătăţiri pe care le vom aduce la laminorul de benzi la cald, este o listă de lucruri care ar putea fi făcute şi trebuie să fie făcute. Toate aceste procese trebuie aprobate şi trebuie luate unul câte unul.

Aţi anunţat, de asemenea, că nu vă gândiţi la disponizibilizări, ci, dimpotrivă, veţi face angajări. În ce sectoare vor fi făcute acestea şi ce număr de muncitori vor fi angajaţi?

Este corect, pentru că dacă dorim să creştem producţia de oţel de la 2 la 3 milioane de tone pe an, este nevoie să creştem numărul de angajaţi. Deocamdată, nu putem da decât răspunsuri generale, pentru că nu suntem încă proprietarii combinatului. Avem o înţelegere cu ArcelorMittal doar de trei săptămâni. Până atunci, informaţiile de care am beneficiat au fost cumva limitate. Acum avem mai multe informaţii, dar chiar şi acum există unele limitări. Accesul real îl vom avea după ce vom deveni cu adevărat proprietari. Odată ce vom avea cheile acestui combinat, lucru care s-ar putea întâmpla în primul trimestru al anului viitor, vom avea o analiză de 100 de zile. Cele 3 milioane de tone de oţel pe an de care vorbeam nu sunt sfârşitul drumului pentru combinatul de la Galaţi, este doar o etapă. Acest combinat poate creşte peste această capacitate de producţie, dar trebuie să vedem exact cum putem face asta şi să lucrăm. Acest nivel de 3 milioane de tone a fost deja agreat de Comisia Europeană, care a vrut ca noul proprietar al combinatului să fie un concurent puternic al ArcelorMittal. Au căutat pe cineva care doreşte să investească, iar la momentul efectuării tranzacţiei, s-a făcut în aşa fel încât să rămână bani şi pentru investiţii, iar acei bani vor fi exclusiv pentru investiţii. Noi avem un plan general de investiţii de 300 de milioane de euro, iar 129 de milioane de euro sunt alocaţi special pentru extindere şi proiecte de mentenanţă.

Salariile angajaţilor de la ArcelorMittal au reprezentat în trecut motiv pentru declanşarea unor acţiuni de protest. Cum vă gândiţi să rezolvaţi problema salarială şi dacă nivelul veniturilor se va apropia de cel al unor unităţi similare de producţie din Europa?

Ştim de aceste lucruri, ne-am şi întâlnit cu sindicatele. Noi dorim să ne ocupăm de sănătatea acestui combinat pe termen lung. Acest lucru înseamnă o bună interacţiune cu sindicatele şi muncitorii, înseamnă dezvoltarea şi pregătirea lor, înseamnă să aducem o nouă generaţie de siderurgişti. Unele dintre aceste lucruri lipsesc în acest moment. Înseamnă îmbunătăţirea Galaţiului ca oraş, ca să îl facă un loc mai bun de locuit şi care să atragă oameni de calitate. Acestea sunt, de fapt, programe obişnuite pentru noi când preluăm o unitate. Am făcut aceleaşi lucruri în toate unităţile pe care le-am preluat. Odată ce obiectivul tău este creşterea, totul se schimbă. Acum te gândeşti cum să creşti, cum să construieşti, este parte a activităţii noastre din cele 100 de zile de care vorbeam. Să vedem exact cum putem face acest lucru. Este o călătorie la care ne angajăm, iar salariile muncitorilor merg mână în mână cu dezvoltarea capacităţilor de producţie, pentru că trebuie să dezvoltăm combinatul, produsele pe care le realizăm şi preţul la care să ne vindem produsele, dar trebuie să avem în vedere şi costurile pe care combinatul şi le poate permite. Este într-adevăr o ocazie în a începe să închidem din această diferenţă de salarii faţă de alte combinate din Europa. Aceste două curbe ar trebui să meargă mână în mână, creşterea salariilor merge mână în mână cu creşterea producţiei. Este cu siguranţă intenţia noastră să creştem calitatea muncii, calitatea pregătirii oamenilor, dar şi salariile.

Aţi anunţat investiţii în educaţie, cercetare şi dezvoltare. Concret, ce proiecte doriţi să implementaţi la Galaţi, dar şi în alte oraşe din ţară?

Vă răspund la această întrebare, dându-vă un exemplu. Până nu avem analiza de care vă vorbeam, nu putem specula pe chestiuni precise, dar o să vă vorbesc despre două programe la care deja lucrăm. În Marea Britanie ne confruntăm cu o mare problemă legată de lipsa de competenţe. Tinerii nu vor să vină în industria siderurgică. Preferă să meargă şi să lucreze în sectorul bancar, la Apple şi aşa mai departe. Nu prea mai vor să vină spre industrie. Avem un program care se numeşte ”cadeţi industriali”, care a fost inspirat de prinţul Charles al Marii Britanii şi care patronează acest proiect. În cadrul acestui program, luăm elevi de liceu din oraşele unde avem combinate, şi avem 15 unităţi în Marea Britanie, luăm elevi şi de la şcoli, iar aceşti copii şi tineri vin la combinatele noastre pentru programe de un an, îi pregătim şi le arătăm cum producem oţelul, le creăm săli speciale, unde ei învaţă acest proces, iar la finalul anului dau examen şi primesc premii chiar de la prinţul Charles. Vrem astfel să îi inspirăm pe tineri să vină către industria noastră. Toate aceste lucruri noi nu le vedem cu rezultate imediate, ci pe termen lung. În Australia, la Viola, avem un combinat, iar oraşul este asemănător cu Galaţiul. Este un combinat pe lângă un oraş ca Galaţiul, cu o vârstă similară de existenţă, iar acolo avem, ca şi la Galaţi, producţie primară de oţel, cu  furnal şi laminoare. Avem aceleaşi probleme cu populaţia care îmbătrâneşte, mulţi pleacă din oraş, aşa că am adoptat o abordare mai proactivă, am motivat statul să investească 100 de milioane de euro în şcoli tehnice şi şcoli profesionale apropiate de universităţi din zonă, iar toate acestea, în parteneriat cu combinatul nostru de acolo, îi pregătesc pe tineri să dobândească competenţele necesare pentru a ni se alătura. Nu ştim încă ce oportunităţi avem în Galaţi, nu ştim ce putem face cu şcolile tehnice şi cele profesionale şi cu universităţile, dar un lucru este sigur. Am venit aici ca investitor pe termen lung, cu intenţia de a reenergiza combinatul şi ne vom concentra pe o dezvoltare pe termen lung a Galaţiului. Natura exactă a acestei dezvoltări o vom şti în timp. În Viola am făcut acelaşi lucru, ne-am ocupat acolo şi de un stadion de fotbal, de un centru de artă, sunt multe lucruri care se pot face. Noi am gândit totul ca un ecosistem, nimic nu este decuplat de comunitate, nu vorbim doar de salarii, doar de pregătirea oamenilor, ci este totul şi asta contează.

citeste totul despre: