Dosarul în care fostul deputat Mihail Boldea este judecat pentru prejudicierea Ministerului Educaţiei cu aproape 900.000 de lei a fost strămutat

Mihail Boldea Foto: Adevărul

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca procesul în care fostul parlamentar Mihail Boldea este judecat pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu, participaţie improprie la infracţiunea de evaziune fiscală şi instigare la evaziune fiscală, să fie judecat de Curtea de Apel Bucureşti.

Al patrulea proces în care fostul deputat de Galaţi, Mihail Boldea, a fost pus sub inculpare va fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti. 

Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Curtea de Apel Galaţi a trimis dosarul pe 30 iunie la instanţa bucureşteană.

Procurorii DIICOT susţin că Mihail Boldea a constituit, în cursul anului 2010, un grup infracţional organizat, la care au aderat alte şase persoane.

Gruparea, susţin anchetatorii, „a urmărit obţinerea unor sume de bani, fie prin inducerea în eroare a instituţiilor bugetare, fie prin sustragerea de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat”.

Oamenii legii susţin că Mihail Boldea, în cursul anului 2010, ajutat de ceilalţi membri ai grupului infracţional, a prejudiciat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii cu suma de 893.000 de lei, iar bugetul de stat, prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor, cu 781.000 lei.

Conform rechizitoriului, Mihail Boldea, în calitate de deputat în Parlamentul României, cerea bani de la Ministerul Educaţiei pentru diverse lucrări în şcolile gălăţene: sisteme de supraveghere, geamuri termopan sau centrale termice.

Banii veneau la Inspectoratul Şcolar, cu „dedicaţie„ pentru fiecare şcoală în parte, în sensul că firmele beneficiare erau dintre cele „agreate”. 

Lucrările de reabilitare la şcoli, subcontractate către alte firme

Conform procurorilor DIICOT,  Mihail Boldea şi Mircea Bivol, unul dintre inculpaţi, erau cei care se ocupau inclusiv de documentaţia necesară semnării contractelor. Procedeul ar fi fost folosit la nu mai puţin de nouă unităţi şcolare gălăţene: Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”, Grupul Şcolar „Gh. Asachi”, Grădiniţa nr. 38 „Licurici”, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”, Şcoala Gimnazială nr. 12 „Miron Costin”, Şcoala Gimnazială nr. 41, Şcoala Gimnazială nr. 42 „Sf. Împăraţi”, Grădiniţa nr. 61 „Ion Creangă” şi Grădiniţa nr. 64 „Ileana Cosânzeana”.

Procurorii DIICOT susţin că fostul deputat i-ar fi ajutat pe George Hristu (administrator al SC Geco Clean SRL Galaţi) şi pe George Roşu (administrator al SC Red Office Clean SRL Galaţi) „să îi determine pe directorii unităţilor de învăţământ menţionate mai sus ca, în calitatea lor de funcţionari publici şi în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, fără vinovăţie, să-şi îndeplinească în mod defectuos obligaţiile de serviciu, cu ocazia încheierii şi derulării a 19 contracte de reabilitare”.

Directorii de şcoli alegeau astfel cea mai mică ofertă şi încheiau contractele cu firmele „agreate”. Firmele controlate de membrii grupului infracţional subcontractau ulterior lucrările altor firme, la preţuri mult mai mici decât valoarea trecută în contract, iar pentru a acoperi diferenţa de bani prezentau facturi fictive.