Cum au reuşit unele localităţi din România să reducă la jumătate factura pentru iluminatul public
0
Metoda aleasă naşte însă controverse, dat fiind că „la pachet” cu reducerea cu 50% a facturii curente vine o investiţie costisitoare, a cărei amortizare este incertă, deoarece nu a fost făcut, deocamdată, niciun calcul serios care să includă toate elementele de cost versus economia realizată, raportat la durata normată de viaţă a echipamentelor.
În ultimii ani, primarii de România au pornit o adevărată întrecere în a înlocui sistemul clasic de iluminat stradal cu un sistem bazat pe lămpi cu leduri. Justificarea oferită de edili cu privire la această „modă” este aceea că factura la energie electrică a primăriei se reduce la jumătate, în vreme ce iluminarea străzilor şi uliţelor se face exact la fel, ba chiar ceva mai bine.
O analiză mai amănunţită a situaţiei arată însă că, dincolo de economia incontestabilă de energie electrică, achiziţia şi montarea sistemului de iluminat cu leduri presupune nişte costuri considerabile, a căror amortizare este destul de incertă, mai ales că, deocamdată, nu s-a făcut vreun studiu de eficienţă care să includă toate detaliile, adică durata normată de viaţă, costurile cu investiţia şi economia la factura de curent.
Ce soluţii de iluminat stradal există
Cele mai performante lămpi cu halogen (soluţia de iluminat stradal curentă) au un consum de energie cu 50% mai mic decât becurile incadescente obişnuite (care oricum nu se mai fabrică de ceva ani, ca urmare a unei directive europene) şi până acum vreo cinci-şase ani păreau a fi cea mai bună soluţie edilitară.
Cam de prin 2010, însă, a apărut o concurenţă serioasă la lămpile cu halogen: lămpile fluorescente compacte (CFL), care consumă jumătate cât lămpile cu halogen, însă au câteva neajunsuri: se aprind la capacitate destul de greu, au o lumină destul de deranjantă şi rezistă cel mai puţin dintre toate soluţiile la repetate închideri/deschideri, adică doar între 2.500 şi 5.000 de operaţiuni. Însă folosite într-un sistem de iluminat public cu doar două închideri/deschideri pe zi, pot avea o durată de viaţă de până la 10 ori mai mare decât becurile normale.
Cea mai nouă soluţie este cea a becurilor cu LED (diode electroluminoscente) care consumă cam 40% din cât consumă o lampă cu halogen de clasă B (cele mai bune ca randament energetic), rezistă mai bine la alternanţa închis/deschis, deci ar părea să fie soluţia ideală. Ba chiar specialiştii spun că un LED poate ajunge la o durată de viaţă de peste 10 ani dacă este exploatat corect (la şapte-opt ore pe zi timp de folosire).
Cât costă lămpile de iluminat stradal
Potrivit informaţiilor furnizate de producătorii de profil, o lampă cu leduri de 300W costă de la 2.000 de lei în sus, în vreme ce o lampă standard (pentru becuri halogen sau economice) care oferă o cantitate asemănătoare de lumină – evident, cu un consum mult mai mare - costă în jur de 300 de lei. Pentru întreţinerea unui sistem clasic trebuie schimbate doar becurile (lămpile suport existente sunt universale), ceea ce înseamnă cam 45-50 de lei pentru un bec halogen de 500W şi circa 100 de lei pentru un bec fluorescent similar ca performanţă în iluminat.
În schimb, conversia la sistemul cu leduri presupune schimbarea tuturor lămpilor, cu un cost, cum spuneam, de peste 2.000 de lei per bucată. Un calcul simplu arată că pentru 100 de lămpi LED (care asigură, conform standardelor, luminarea a circa 2.000 de metri de stradă urbană sau a 4.000 de metri de uliţă rurală) o comunitate ar urma să plătească peste 200.000 de lei (cam cât 4.000 de becuri cu halogen cu aceeaşi performanţă la iluminat, la care se adaugă încă pe atât pentru montaj.
În aceste condiţii, discuţiile despre durata de viaţă sunt clar în defavoarea ledurilor, căci 4.000 de becuri cu halogen montate în 100 de sloturi (cu înlocuire la durata normată de viaţă) asigură 50.000 de ore de funcţionare, faţă de doar 20.000 de ore ale echipamentelor cu LED. Asta fără a socoti că lămpile cu led trebuie înlocuite integral, pe când la celelalte lămpi se schimbă doar becul.
Rămâne aşadar de văzut doar dacă economia de energie electrică este suficient de mare la folosirea lămpilor de iluminat stradal cu LED astfel încât amortizarea investiţiei să se facă în cei 10 ani estimaţi ca durată de viaţă pentru acestea. Deocamdată, nimeni nu a făcut un astfel de calcul.
Ce spun primarii de „invazia” LED-urilor
Majoritatea localităţilor din judeţul Galaţi au trecut integral sau parţial la iluminatul cu led, investiţiile fiind destul de serioase. În oraşul Târgu Bujor, spre exemplu, după ce viscolul şi furtunile din 2017 au pus la pământ 80% din reţeaua de iluminat public, primarul Laurenţiu Viorel Gîdei a decis să nu-l mai refacă pe sistemul clasic, ci pe cel cu leduri.
„În regim de urgenţă, am reuşit să ne mobilizăm şi să facem o achiziţie, astfel încât în Tg.Bujor şi satele componente, Moscu şi Umbrăreşti, am schimbat tot ce aveam în materie de iluminat public. Avem acum instalaţii cu leduri, mult mai economice şi mult mai fiabile”, a explicat primarul.
Proiectul, în valoare de peste 523.000 lei, din fondurile proprii ale Consiliului Local, s-a derulat rapid, în perioada august-septembrie 2017, tot sistemul fiind refăcut din temelii: s-au reparat reţelele distruse, s-au înlocuit echipamentele de control şi s-au instalat în jur de 1.000 de lămpi stradale cu leduri. În fapt, vorbim de lămpi de capacitate mai mică (de 100W) care nu sunt proiectate pentru străzi cu mai multe benzi, însă pot fi foarte utile pe uliţele cu parfum rural ale micului oraş din judeţul Galaţi.
Cel mai important lucru este că oamenii sunt mulţumiţi. „De când am refăcut sistemul de iluminat public, nu am avut probleme, în afară de o serie de reglaje. Mai mult, pe lângă faptul că avem un sistem bine pus la punct, mai fiabil, ne-a scăzut şi factura la electricitate cu vreo 40 la sută”, ne-a mai spus primarul.
Şi la Ghidigeni s-a trecut la sistemul cu LED-uri, investiţia fiind de 512.000 de lei, cheltuieli similare fiind făcute şi la Nămolasa, Scânteieşti, Cuza Vodă sau Slobozia Conachi.
Se încarcă comentariile...
