Cum ajungem sclavii propriului organism. Detalii despre hormonul care ne controlează viaţa

Cum ajungem sclavii
propriului organism. Detalii despre hormonul care ne controlează viaţa

Foto: arhivă Adevărul

Prinşi în rutina zilnică, nu observăm că ne-am pierdut gradual controlul asupra propriului organism. Degeaba gândurile şi emoţiile sunt pozitive pentru că propriul corp face ce vrea, ca şi când ar avea propria minte.

Cei mai mulţi dintre noi fac diverse lucruri în fiecare zi fără să fie conştienţi de asta. Odată cu trecerea timpului, acestea devin automatisme, iar dacă vorbim de gânduri şi emoţii negative, organismul nostru va ajunge să lucreze împotriva noastră.

De pildă, dacă suntem predispuşi să acţionăm la furie, vom constata că propriul corp a devenit dependent de adrenalină şi cortizon. Asta înseamnă că şi atunci când mintea gândeşte pozitiv, organismul va căuta un motiv pentru a ne provoca o stare de furie, astfel încât celulele noastre să producă substanţele chimice de care aminteam şi cu care corpul s-a obişnuit. Practic, vom ajunge dependenţi de adrenalină, exact ca o persoană care se droghează.

”Este important să fim sinceri cu noi înşine în primul rând pentru că sunt foarte multe persoane care au devenit efectiv sclavii propriului organism. Acestea nu conştientizează ce li se întâmplă sau nu acceptă această stare de fapt din cauza unor frici sau manifestări egotice”, explică psihologul Stelian Chivu.

Ca să înţelegem şi mai bine ce ni se întâmplă, este important de ştiut că organismul secretă adrenalină în sânge prin glandele suprarenale numai în condiţii de stres. Adrenalina are rolul de a pregăti corpul pentru luptă sau fugă, în funcţie de modul în care fiecare dintre noi percepe situaţiile cu care se confruntă.

”Atunci când suntem în pericol şi avem nevoie de viteză, forţă şi concentrare, adrenalina are un efect benefic asupra organismului. Aceasta devine distructivă când suntem la serviciu şi un coleg ne stresează constant, de pildă. Într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, stresul acumulat ne va afecta sănătatea”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Dependenţa de adrenalină

Adrenalina reprezintă, de fapt, ceea ce specialiştii numesc catecomalină, un compus organic care provoacă senzaţia de teamă sau nelinişte. După cum se ştie, sunt multe persoane care sunt dependente de adrenalină şi se implică în diverse activităţi pentru a determina organismul să o secrete. De pidă, fac bungee jumping sau alte sporturi extreme pentru a-şi împinge corpul la limită.

”Când vorbim despre un om obişnuit stresat, se crează un reflex necondiţionat. De pildă, o persoană stresată se va gândi permanent dacă va mai avea serviciu sau nu. Acesta poate fi un stres real sau imaginar, dar organismul va reacţiona mereu ca şi cum pericolul este prezent, iar pe termen mediu şi lung ne va afecta serios atât la nivel mental, cât şi emoţional şi fizic”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Pe acest fond de stres prelungit, apar stările de panică, depresia şi anxietatea. Adrenalina le permite celor care s-au obişnuit cu ea să se decupleze de la rutina şi problemele zilnice, însă aceasta ajunge să acţioneze în organism exact ca un drog.

”Adrenalina provoacă acea senzaţie de nelinişte şi creşte glicemia. Rolul ei este să acţioneze doar în situaţii de urgenţă, iar când o face, încetineşte digestia şi reduce eficienţa sistemului imunitar, printre multele altele. Un exces de adrenalină va deveni în timp toxic pentru organism”, precizează psihologul Stelian Chivu.

Cum ne recăpătăm controlul asupra propriului corp

Mâncatul dulciurilor, fumatul şi consumul de alcool, toate în exces, sunt modalităţi prin care creierul caută să se elibereze de stres sub aceste forme, care, evident, sunt extrem de nesănătoase. În astfel de situaţii este necesar să ne întrebăm cine este stăpânul şi cine este sclavul?

Răspunsul vine extrem de repede. De pildă, dacă mintea spune să nu mai bem atâta bere sau să nu mai mâncăm prăjituri, iar corpul primeşte ceea ce cere, este evident că suntem sclavii propriului organism.

”Se pune întrebarea cine vrea adrenalină? Corpul. La cine se declanşează procesul de producere a acesteia în exces? Evident, la persoanele la care organismul s-a obişnuit cu un surplus de adrenalină. Psihoneuroimunologia studiază legătura profundă dintre minte şi corp. Se analizează în special biochimia emoţională pentru că aceasta este întâlnită la cei care sunt numiţi în literatura de specialitate vânătorii de adrenalină”, explică psihologul Stelian Chivu.

Lucrurile sunt, de fapt, foarte simple. În momentul în care organismul nu mai primeşte cantitatea de adrenalină cu care s-a obişnuit, va determina stări şi chiar gânduri pentru a produce acest hormon indiferent de ce spune mintea. Va fi nevoie de un întreg proces de dezobişnuire pentru ca mintea să controleze din nou corpul, iar cele două să funcţioneze la unison.

Hormonii dau startul, ca să spunem aşa, pentru emoţii, inteligenţă şi sănătatea corpului fizic. Primul pas pentru a ne recăpăta corpul este să conştientizăm gândurile şi emoţiile negative pe care le avem. E necesar apoi să şi dorim să scăpăm de ele şi implicit de excesul de adrenalină care vine la pachet, iar ulterior să acţionăm pentru a face ca acest lucru să se întâmple.

”Putem reuşi acest lucru prin perseverenţă şi diverse căi, precum programarea neurolingvistică. Respiraţiile conştiente reprezintă însă una dintre cele mai eficiente metode pentru că acestea înseamnă autocontrol şi implicit recăpătarea controlului asupra propriilor gânduri, a emoţiilor şi implicit a propriului corp”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Vă mai recomandăm să citiţi:

Efectele psihologice ale rugăciunii. Cum reuşesc călugării să atingă pacea mentală

Cum ne influenţează ADN-ul gândurile şi emoţiile. Cea mai puternică stare care vindecă şi bolile fizice

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările