Cele mai importante detalii la cumpărarea unei maşini second-hand: „Unii fabricanţi nu vopsesc ceea ce se numeşte fustă faţă a maşinii“
0
Mulţi aleg să-şi cumpere o maşină second-hand, în special din motive financiare, dar puţini sunt cei care ştiu la ce să se uite ca să nu se păcălească. Sunt multe detalii care nu trebuie să scape cumpărătorului, iar printre ele se numără verificarea caroseriei şi a motorului, a actelor maşinii, dar şi efectuarea unui test-drive.
Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi atunci când alegeţi să cumpăraţi o maşină la mâna a doua este să îi cereţi vânzătorului să vă permită să verificaţi pe îndelete exteriorul autoturismului, căutând urme de lovituri şi zgârieturi, pentru că ele vă pot da indicii importante despre modul cum a fost exploatată maşina.
”Pentru a detecta eventuale urme de accidente, se procedează astfel: cu capota ridicată se verifică lonjeroanele dacă sunt drepte şi dacă prezintă urme de lovituri şi îndoituri. Se verifică apoi linia aripilor la îmbinarea cu contraaripile, dar şi şuruburile din fabrică, care vin vopsite şi se poate vedea dacă s-a umblat la ele. O precizare importantă trebuie făcută aici: unii fabricanţi nu vopsesc ceea ce se numeşte fustă faţă a maşinii în culoarea caroseriei, deci este bine de ştiut că nu reprezintă neaparat un semn că maşină a fost lovită în faţă”, explică Marcel Boghian, inginer auto.
Este necesar să deschideţi fiecare uşă a maşinii, pentru că, în funcţie de kilometrii declaraţi de vânzător, pot funcţiona mai bine sau mai rău. Cu uşa deschisă (se repetă la fiecare uşă şi portbagaj) se trage chederul (câteodată este greu) şi se verifică stâlpii maşinii. Având o formă mai complexă, dacă aceştia au fost avariaţi, nu se pot îndreptă foarte bine, iar dacă au fost schimbaţi, se pot vedea urme de sudură. Dacă maşina a fost revopsită, sub cheder veţi observa exact acest lucru, din simplul motiv că vopsitorul şi tinichigiul nu îşi dau prea mare osteneală să acopere cu vopsea acea zonă.
Când ajungeţi în zona portbagajului, este necesar să ridicaţi covoraşele sau apărătorile de plastic pentru a observă dacă tabla este ruginită sau nu. La interior, verificaţi dacă numărul de kilometri afişaţi la bordul maşinii reflectă starea interiorului. De pildă, o maşină cu 50.000 de kilometri la bord şi cu volanul roş până la sârmă trebuie să ridice serioase semne de întrebare.
Verificările trebuie să includă volanul, schimbătorul, pedalierul, starea scaunelor, a feţelor de uşi, dar şi a butoanelor din bord. Testaţi toate sistemele maşinii (semnalizări, clima, muzică, ştergătoare, plafoniere, becuri în bord), iar dacă ceva nu funcţionează, întrebaţi de ce.
Verificaţi scurgerile de lichide
Motorul este un alt capitol important, unde este necesar să faceţi verificări serioase. Nu vă lăsaţi păcăliţi de expresii de genul ”motorul e capsulat, domnule”. Nu e capsulat deloc, are doar o apărătoare de plastic, unele dintre ele sunt prinse cu şuruburi care se desfac relativ uşor, iar altele intră pur şi simplu forţat în cămăşi de cauciuc, deci pur şi simplu se trag afară.
”Verificaţi scurgerile de lichide. Între chiulasă şi motor nu trebuie să fie nimic lichid. Ridicaţi joja, iar dacă este prezent un ulei foarte gros, nu e deloc bine, deoarece poate însemna aditiv în motor sau punerea unui ulei gros pentru a acoperit eventuale bătăi ale motorului, astfel că la primul schimb de ulei puteţi avea surprise serioase”, precizează inginerul Marcel Boghian.
La motoarele turbo este posibil să găsiţi urme de ulei pe lângă intercooler. Nu este o tragedie. De obicei, pe la 100.000 de kilometri se strânge ulei, având în vedere faptul că turbina are ungere, iar vaporii de ulei trec şi prin intercooler. Uleiul se poate spăla relativ uşor. Trebuie să reţineţi că este vorba de urme de ulei, deci nu trebuie să găsiţi acolo jumatate de kilogram de ulei, altfel se schimbă datele problemei. Turbina se verifică şi ea vizual de ulei să nu aibă ulei.
Este necesar să verificaţi şi dacă există scurgeri de lichid sub maşină. Acest lucru poate indica avarii la conductele de frână, furtunele de servodirecţie sau cele de răcire.
Porniţi motorul
Un alt pas important în verificarea maşinii este pornirea motorului. La unele motoare mai vechi, care nu păstrează uleiul în rampă, este posibil să se audă un zgomot mai puternic la primele rotaţii. La fel şi dieselul "ronţăie" un pic mai tare când este rece.
”Ce trebuie să ştiţi este că motorul trebuie să pornească repede, mai ales când afară este cald. La motoarele diesel lăsaţi bujiile incandescente să îşi facă treaba. Ascultaţi motorul şi identificaţi eventualele sunete suspecte. Cu motorul pornit scoateţi joja şi verificaţi dacă scoate fum sau compresie”, detaliază inginerul Marcel Boghian.
Mişcaţi maşina din loc şi verificaţi locul unde a stat, pentru a observa dacă sunt urme de lichide pe jos. Singurul lichid care are voie să curgă sub maşină este condensul de la aerul condiţionat, dar acela are un furtunaş şi este uşor de identificat. Verificaţi, de asemenea, cât de gros este fumul care iese pe ţeava de eşapament şi ce culoare are (negru este fum de combustibil, alb este fum de ulei).
Rotiţi de volan stânga dreapta şi verificaţi funcţionarea corectă a servodirectiei. Analizaţi şi uzura pneurilor. Aceasta trebuie să fie uniformă pe toată lăţimea cauciucului. Dacă pneurile spate sunt mai uzate, poate însemna că au fost schimbate cu cele de pe faţă.
Test drive
Nu bruscaţi maşina până nu se încălzeşte motorul. Verificaţi dacă se încălzeşte până la nivelul indicat de fabricant şi dacă rămâne acolo (la unele maşini este chiar mijlocul gradaţiei, la altele este haşurat cu verde, iar la altele sunt indicate gradele).
După ce s-a încălzit motorul şi constataţi că totul este în regulă, puteţi deveni mai brutali în acceleraţii pentru a vedea răspunsul motorului. Totodată, la acceleraţii mai bruşte puteţi vedea dacă bâţâie planetarele (la cele cu tracţiune faţă) sau prin acceleratie-frână de motor, dacă există jocuri în transmisie.
”Un alt aspect de luat în calcul este că schimbătorul de viteze nu trebuie să opună rezistentă la schimbarea treptelor şi nici să transmită foarte tare vibraţiile motorului. După câîţiva kilometri parcurşi, puneţi mâna pe tija schimbătorului şi observaţi temperatura acestuia. Dacă este caldă spre fierbinte, poate indica lipsa uleiului din cutia schimbătorului”, explică inginerul Marcel Boghian.
Testaţi frânele. Nu trebuie să scoată sunete caudate (gen hârşâit) sau să facă să vibreze volanul . Nu vă luaţi după consumul de combustibil dat de computerul de bord. Este posibil ca el să nu indice corect consumul . Cu această ocazie, verificaţi şi turometrul, dar şi toate celelalte componente electronice care se pun în funcţiune când maşina este în mers, inclusiv claxonul .
După oprirea maşinii, ridicaţi capota şi verificaţi din nou dacă sunt scurgeri de lichide după ce motorul a fost în sarcină (mai ales dacă avem de-a face cu un motor care a fost spălat înainte de test drive) . Aruncaţi, de asemenea, un ochi şi la ţeava de eşapament, verificând ce fel iese fumul prin călcarea acceleraţiei.
Ridicaţi maşină pe o rampă
Este indicat să ridicaţi maşina pe o rampă şi să inspectaţi vizual amortizoarele. Acestea nu trebuie să prezinte urme de scursuri, iar arcurile nu trebuie, evident, să fie rupte. învârtiţi cu . Verificaţi dacă sunt urme de lovituri în zona pragurilor de la uşi, lonjeroanelor, la baia de ulei şi cutia de viteze.
Inspectaţi vizual şi bucsile, dar şi discurile de frână şi plăcuţele . La unele maşini care au stat mult timp nepornite trebuie ştiut că bucsile se pot deteriora şi prin îmbătrânirea cauciucului. O scurtă verificare trebuie să vizeze şi traseul ţevii de eşapament, dar şi starea tampoanelor de la motor, cutie şi eşapament.
O altă etapă importantă la achiziţionarea unei maşini second hand este verificarea cărţii de service. În vest se vând cu 10 euro bucata, deci pot fi falsificate. Verificaţi de cel puţin trei ori seriile de pe acte, care trebuie să corespundă cu cele de pe maşină. Dacă seria de motor este ilizibilă, asiguraţi-vă că în cartea de identitate a maşinii este menţionat "fără serie". Dacă nu vă pricepeţi la maşini, luaţi cu voi o persoană de încredere care să va ajute la identificarea problemelor.
”Vreau să conştientizaţi un lucru. Dacă maşina are probleme minore, negociaţi-le la preţ şi nu refuzaţi o maşină care este 95% bună. Nu rataţi o oportunitate doar pentru că maşina are cauciucurile uzate sau un stop spart. Până la urmă, cumpăraţi o maşină folosită, iar limitele şi le stabileşte fiecare în funcţie de câţi bani are şi ce vrea de la maşina respectivă”, precizează inginerul Marcel Boghian.
Se încarcă comentariile...
